Decizia ÎCCJ nr. 22/2020 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 30. În urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, în jurisprudența Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu au fost identificate decizii care să prezinte relevanță asupra dezlegării problemei de drept ce formează obiectul sesizării. ... 31. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele de judecată, în majoritate, au comunicat că nu au identificat jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, numai unele dintre ele transmițând puncte de vedere sau simple opinii referitoare la aceasta, precum și o singură hotărâre pronunțată în materie, din analiza cărora rezultă orientarea unanimă, potrivit căreia asociațiile sportive, cluburile sportive și asociațiile județene pe ramuri de sport pot să beneficieze de sume de la bugetele locale, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, doar în baza unor contracte de finanțare încheiate în baza art. 69 alin. (1) și (2) din Legea nr. 69/2000. ... 32. S-a arătat că asociațiile sportive nu ar putea să obțină finanțare publică prin modalitatea cotizației din partea autorității administrației publice, în temeiul art. 46 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, ci doar în modalitatea prevăzută de Legea nr. 69/2000, care prevede atât condițiile organizării structurilor sportive, cât și modalitățile de finanțare ale acestora, inclusiv prin alocarea unor sume de la bugetul de stat și bugetele locale. ... 33. Alocarea de fonduri publice de către autoritățile administrației publice locale pentru finanțarea sportului trebuie analizată în conformitate cu dispozițiile legale care stabilesc expres dreptul și modalitatea prin care consiliile locale și județene pot contribui cu sume din fonduri publice la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor structuri sportive. Consiliile locale și județene nu ar avea posibilitatea legală de a acorda sub formă de cotizații finanțări unor asociații sportive fără scop patrimonial, persoane juridice de drept privat, fără a exista contracte între structurile sportive și consiliul local/județean și fără justificarea modului de cheltuire a banilor publici alocați. ... 34. Astfel, fondurile care provin din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale sunt diferite de sursele de finanțare provenite din cotizații, autoritatea administrativă neputând hotărî, raportat la dispozițiile legale anterior enunțate, ca fondurile sale provenite din bani publici să urmeze un regim sau altul, ci, în considerarea caracterului imperativ a normei de drept public, doar pe cel stabilit de lege, și anume regimul subvențiilor de la buget acordat cluburilor sportive de drept public sau al finanțării programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat, prin contracte de finanțare. ... 35. S-a susținut că normele Legii nr. 69/2000 au caracter special, în raport cu Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, în ipoteza în care asociațiile sportive sunt înființate potrivit acestui act normativ. Legând noțiunea de cotizație de cea de membru al unei asociații sportive, unitatea administrativ-teritorială nu poate avea niciodată calitate de membru, chiar dacă asociația sportivă este constituită la inițiativa organelor administrației publice locale; totodată, având în vedere și lipsa unei norme exprese, care să permită plata unor cotizații din buget, sunt aplicabile dispozițiile art. 14 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, potrivit cărora „cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale“. ... 36. Ca atare, legalitatea plății unei cotizații din bugetul local nu poate fi prezumată, ea trebuind să fie examinată în raport cu norma juridică ce permite ordonanțarea și plata cheltuielilor. ... 37. Și-au exprimat punctul de vedere/opinia, respectiv s-au pronunțat în acest sens următoarele instanțe: – curțile de apel Craiova (Secția contencios administrativ și fiscal), Galați (Secția contencios administrativ și fiscal), Oradea (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 1.297 din 30.03.2018) și Târgu Mureș; ... – tribunalele București, Ilfov, Hunedoara, Giurgiu (Secția civilă), Ialomița, Galați (Secția de contencios administrativ și fiscal), Vrancea (Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal) și cele din raza de competență teritorială a Curții de Apel Târgu Mureș. ... ... 38. Deși din răspunsurile formulate la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție rezultă că nu au identificat jurisprudență privind problema de drept supusă dezlegării, din documentația atașată sesizării de către instanța de trimitere reiese că următoarele instanțe au pronunțat hotărâri în materia supusă analizei: Curtea de Apel Alba Iulia (Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 2.615 din 19.09.2017), Curtea de Apel București (Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 2.012 din 8.04.2016) și Curtea de Apel Timișoara (Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 6.167 din 4.10.2017). ... 39. Din analiza acestor hotărâri rezultă că două, cele pronunțate de curțile de apel București și Timișoara, urmează orientarea unanimă, menționată mai sus, iar cealaltă, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, prin care se adoptă o soluție contrară, este izolată. ... 40. S-a reținut de către cele două instanțe, în spiritul orientării unanime, că: – „… prima instanță, în mod corect, a stabilit că, în raport cu dispozițiile legale incidente în materie, recurenta-reclamantă nu putea să obțină finanțare publică prin metoda cooptării Municipiului Slobozia în calitate de membru al asociației, ci doar în modalitatea prevăzută de Legea nr. 69/2000, care prevede și modalitatea de finanțare, inclusiv prin alocarea unor sume de la bugetul de stat și bugetele locale. Astfel, structurile sportive fără scop patrimonial pot beneficia de sume de la bugetul de stat sau bugetele locale pentru finanțarea de programe sportive, acordate pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective și organele administrației publice centrale sau locale, după caz. Așadar, în mod legal s-a stabilit că modalitatea în care recurenta-reclamantă a beneficiat de finanțare publică, prin cooptarea în calitate de membru a Municipiului Slobozia, contravine dispozițiilor legale în materie ...“ (Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 2.012 din 8.04.2016); ... – „… asociațiile sportive în speță nu ar putea să obțină finanțare publică prin modalitatea cotizației din partea Municipiului Timișoara, în calitate de membru al asociației, în temeiul art. 46 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, ci doar în modalitatea prevăzută de Legea nr. 69/2000, care prevede atât condițiile organizării structurilor sportive, cât și modalitățile de finanțare ale acestora, inclusiv prin alocarea unor sume de la bugetul de sat și bugetele locale. Alocarea de fonduri publice de către autoritățile administrației publice locale pentru finanțarea sportului trebuie analizată, așadar, în conformitate cu dispozițiile legale care stabilesc expres dreptul și modalitatea prin care consiliile locale și județene pot contribui cu sume din fonduri publice la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor structuri sportive. Reclamanții nu ar avea posibilitatea legală de a acorda sub formă de cotizații finanțări unor asociații sportive fără scop patrimonial, persoane juridice de drept privat, fără a exista contracte între structurile sportive și Consiliul Local și fără justificarea modului de cheltuire a banilor publici alocați.“ (Curtea de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 6.167 din 4.10.2017); ... ... 41. În sens contrar, prin opinia izolată exprimată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 2.615 din 19.09.2017, s-a reținut că: … ceea ce se reproșează reclamantului este finanțarea nelegală a acestei asociații în perioada verificată, cu aprobarea Consiliului Local, însă cu nerespectarea condițiilor Legii nr. 69/2000 și ale Legii nr. 350/2005, respectiv fără încheierea de contracte de finanțare în condițiile acestor acte normative. Curtea reține, însă, că dispozițiile art. 69 alin. (1) și (2) din Legea nr. 69/2000 stabilesc că structurile sportive fără scop patrimonial și Comitetul Olimpic Român, în condițiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale pentru finanțarea de programe sportive. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective și organele administrației publice centrale sau locale, după caz. În speță, având în vedere statutul reclamantului UATO Cugir, de membru asociat al Asociației Clubul de fotbal (…), se constată că nu sunt aplicabile prevederile menționate, ci sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, în baza căreia a fost înființată asociația, precum și dispozițiile Legii nr. 215/2001. Astfel, potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, veniturile asociațiilor sau federațiilor provin din cotizațiile membrilor, astfel încât contribuțiile plătite de către reclamant pot fi asimilate unor cotizații plătite ca membru asociat. Drept urmare, în raport cu împrejurarea că pârâta nu contestă legalitatea constituirii asociației, se reține că în cadrul acesteia nu au fost acordate finanțări în înțelesul Legii nr. 69/2000, ci cotizații în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, ca membru asociat, astfel că abaterea reținută în sarcina entității auditate a fost în mod nelegal stabilită. ... ...