Decizia ÎCCJ nr. 4/2020 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 20. Referitor la modul în care instanțele competente teritorial pe raza județului Mureș au interpretat dispozițiile legale ce reglementează transmisiunea calității procesuale prin acte juridice între vii cu titlu particular, s-au identificat mai multe soluții adaptate diferitelor situații de fapt ivite în practică. ... 21. Într-o primă opinie se pornește de la faptul că dispozițiile art. 39 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă stabilesc ca regulă faptul că, în cazul în care intervine transmiterea dreptului litigios în cursul judecății (transferul dreptului material), judecata va continua între părțile inițiale. ... 22. Dispozițiile art. 39 alin. (2) din Codul de procedură civilă oferă totuși soluții pentru garantarea accesului la justiție al succesorului cu titlu particular, însă acest acces nu poate fi considerat absolut. Dacă se poate afirma că transmiterea drepturilor sau a situațiilor juridice deduse judecății este supusă normelor de drept substanțial, care, după cum s-a menționat anterior, sunt reglementate în mare parte de norme de drept care nu sunt imperative, în ceea ce privește litigiul declanșat, deducerea spre judecata unei instanțe a dreptului/situației juridice atrage incidența unor norme procesuale, printre care și cele de ordine publică, generate de interesul unei bune administrări a justiției. ... 23. Interpretând art. 39 alin. (2) din Codul de procedură civilă în sens contrar și luând act de transmiterea calității procesuale direct, ope legis, se poate ajunge la stabilirea unor raporturi juridice între părți, anihilându-se, de exemplu, o verificare proprie dreptului material (cea legată de îndeplinirea condițiilor de opozabilitate a cesiunii). ... 24. Această interpretare ar urma să fie aplicabilă atât în judecata în fața primei instanțe, cât și în faza apelului, apreciind că în felul acesta sunt respectate dispozițiile art. 458 din Codul de procedură civilă (dispoziții de ordine publică), în sensul în care se reglementează că numai părțile aflate în proces pot exercita căile de atac. ... 25. Într-o a doua opinie, în acord cu cea exprimată în doctrină, art. 39 alin. (2) din Codul de procedură civilă reprezintă o instituție de sine stătătoare, sui generis, astfel că, ori de câte ori intervine o transmisiune a calității procesuale prin acte juridice inter vivos convențională, este suficient ca succesorul cu titlu particular să aducă la cunoștința instanței această împrejurare și să solicite introducerea în proces, urmând ca instanța să decidă, după caz, dacă înstrăinătorul va fi menținut sau nu. Referitor la modul în care instanțele competente teritorial pe raza județului Mureș au interpretat dispozițiile legale ce reglementează transmisiunea calității procesuale prin acte juridice între vii cu titlu particular, s-au identificat mai multe soluții adaptate diferitelor situații de fapt ivite în practică. ... 26. Astfel, Tribunalul Specializat Mureș a pronunțat două tipuri de soluții: a) soluționarea apelului s-a făcut ca atare, fără vreo mențiune cu privire la împrejurarea transmiterii calității procesuale; ... b) respingerea apelului formulat direct de către cesionarul-succesor cu titlu particular al reclamantei inițiale, ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, motivându-se, în esență, că transmisiunea calității procesuale a avut loc în timp ce încă se derula judecata în fața primei instanțe, astfel că intervin dispozițiile art. 458 din Codul de procedură civilă care limitează calitatea celor ce pot formula apel la părțile litigiului din primă instanță, menționând totodată că interpretarea ar fi fost alta în situația în care transmisiunea calității procesuale s-ar fi efectuat ulterior pronunțării sentinței de către prima instanță. ... ... 27. Opinia instanței este aceea că, în principiu, în determinarea calității procesuale în apel nu se poate face abstracție de cadrul procesual stabilit în primă instanță. ... 28. Ca atare, fără a fi neapărat relevant când a operat transferul drepturilor deduse judecății, atât timp cât prima instanță s-a pronunțat, apelul va putea fi exercitat doar de către părțile care au participat în primă instanță, pentru că doar așa poate fi stabilit un cadru procesual legal pentru judecarea apelului. ... 29. Odată stabilită cu prioritate componenta de natură procesuală a calității, poate fi adusă la cunoștința instanței de apel situația transferului operat pe tărâmul dreptului material și consecința transmisiunii calității procesuale astfel determinate. ... 30. A primi un apel înaintat de către o persoană care nu a avut calitatea de parte în fața primei instanțe nu poate fi justificat nici în temeiul art. 458 teza finală din Codul de procedură civilă, câtă vreme cazurile de legitimitate procesuală sunt excepții de strictă interpretare și trebuie prevăzute expres, or o asemenea dispoziție nu există pentru situația înstrăinătorului cu titlu particular. ... 31. Pierderea dreptului de a exercita calea de atac formulată de către un succesor cu titlu particular este o consecință care se răsfrânge asupra dreptului de acces liber la instanță; ca atare, dezlegarea ce urmează a fi dată chestiunii de drept este importantă. ... 32. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, opinia instanței depinde de răspunsul dat primei întrebări, care ar putea conține, de altfel, răspunsul implicit și la a doua întrebare, în situația în care dezlegarea chestiunii de drept va fi în sensul în care calitatea de parte în apel decurge strict din calitatea de parte la raportul de drept material dedus judecății. ... 33. Însă, în situația în care problema calității procesuale va fi apreciată ca determinată cu prioritate de cadrul procesual stabilit în primă instanță, se va pune problema modului de valorificare a cesiunii în cadrul apelului, sens în care instanța înțelege să își însușească prima opinie dintre cele două expuse, apreciind că aceasta asigură o mai mare coerență în ceea ce privește aplicarea efectelor juridice ale transmiterii calității procesuale în cursul procesului, fiindcă oferă pârghiile procesuale adecvate și nuanțate fiecărei etape procesuale în care poate interveni un asemenea act de dispoziție al părților, cu respectarea atât a normelor de ordine publică, cât și a previzibilității procesului civil. ... ...