Decizia ÎCCJ nr. 4/2020 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 34. Punctele de vedere transmise de curțile de apel Bacău, Constanța, Craiova, Galați și Iași sunt pur teoretice și nu au suport jurisprudențial. ... 35. Curțile de apel Alba Iulia și Brașov au înaintat puncte de vedere și hotărâri judecătorești apreciate ca fiind relevante, însă opiniile teoretice exprimate nu se reflectă în jurisprudența înaintată. ... 36. Conform jurisprudenței înaintate de celelalte curți de apel - Curtea de Apel București (Încheierea din 31 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.033/94/2017, și Încheierea din 4 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.855/94/2015*, ale Judecătoriei Buftea), Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Oradea (Încheierea din 5 mai 2016 a Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. 3.555/111/2015), Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava și Curtea de Apel Timișoara, ce urmează a fi valorificată în cadrul prezentei decizii, rezultă că, în practică, există o abordare cvasiunitară a acestor chestiuni. ... 37. Astfel, într-o opinie majoritară s-a apreciat că introducerea în cauză a succesorului cu titlu particular nu se identifică cu niciuna dintre formele de intervenție a terților în proces, aceasta fiind tratată ca o instituție juridică aparte, reprezentând mijlocul procesual prin care se pune în discuție transmiterea calității procesuale active sau pasive a înstrăinătorului; calitatea procesuală se raportează și decurge din calitatea de parte în raportul juridic de drept material, indiferent de etapele judecății. În aceste condiții, s-a arătat că instanța nu se pronunță asupra admisibilității în principiu a cererii, ci numai îl citează pe cel indicat drept succesor cu titlu particular; introducerea în cauză poate interveni în orice moment al procesului, inclusiv în căile de atac, deoarece nu presupune modificarea cererii de chemare în judecată; dobânditorul cu titlu particular, introdus în cauză, nu datorează o taxă judiciară de timbru distinctă de înstrăinător, obiectul procesului rămânând neschimbat; nici partea care a formulat cerere de introducere în cauză a dobânditorului cu titlu particular nu datorează taxă judiciară de timbru pentru această cerere, întrucât, din perspectiva acesteia, cererea nu reprezintă decât un incident procedural care pune în discuție cadrul procesual sub aspectul părților, fără implicații în ceea ce privește obiectul procesului. Așa fiind, introducerea în cauză a succesorului cu titlu particular, în condițiile art. 39 alin. (2) din Codul de procedură civilă, este obligatorie atunci când acesta, având cunoștință despre proces, își manifestă voința în acest sens, nefiind facultativă pentru instanță, care are însă drept de liberă apreciere în ceea ce privește situația înstrăinătorului sau a succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia, dispunând menținerea sau, după caz, scoaterea acestuia din proces. Pe cale de consecință, în plan procesual, transmisiunea dreptului litigios dedus judecății nu va fi valorificată, în concret, în cadrul litigiului, prin mijlocirea unei forme de intervenție dintre cele reglementate de dispozițiile art. 61-79 din Codul de procedură civilă, nefiind necesară aplicarea filtrului admisibilității, în condițiile în care calitatea procesuală a succesorului cu titlu particular va fi verificată în mod obligatoriu de către instanță, sarcina dovedirii calității revenind părții care formulează calea de atac. ... 38. Într-o opinie minoritară s-a remarcat tendința de a respecta regulile impuse de prevederile art. 61-79 din Codul de procedură civilă și de a se considera că nu există o instituție distinctă în cazul transmiterii calității procesuale. ... 39. Problema de drept ce face obiectul sesizării a fost supusă dezbaterii în cadrul întâlnirii profesionale din trimestrul III 2018 pentru unificarea practicii judiciare și formarea profesională continuă, iar opinia majoritară a judecătorilor din cadrul instanțelor din aria de competență a Curții de Apel Târgu Mureș a fost următoarea: în situația în care, în cursul procesului, are loc o transmisiune a calității procesuale pentru una dintre părți, indiferent de stadiul procesual, primă instanță sau cale de atac, sau de calitatea părții (reclamant, pârât, apelant sau intimat, deopotrivă reclamant sau pârât în primă instanță), se impune ca, la solicitarea succesorului, formulată printr-o cerere înaintată la dosar, să se ia act de transmitere și să se dispună în sensul în care cesionarul să fie introdus drept parte în dosar. În susținerea acestei opinii s-au avut în vedere următoarele argumente: mecanismul prevăzut de dispozițiile art. 39 alin. (2) din Codul de procedură civilă se aplică ca o instituție procesuală de sine stătătoare, nefiind necesară folosirea unor instituții ajutătoare, precum sunt cele reglementate de capitolul II secțiunea a 3-a din titlul II al Codului de procedură civilă; în caz contrar, prevederile anterior menționate ar fi lipsite de efect, or, acordând eficiență principiului efectului util, legea trebuie interpretată în sensul în care își găsește aplicarea, iar nu în sensul în care nu ar produce niciun efect, această soluție fiind susținută și doctrinar. ... 40. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 953/C/1.581/III-5/2019 din 27 mai 2019, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...