Decizia ÎCCJ nr. 43/2019 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 41. Examinând sesizarea, cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele: A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 42. Potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casați și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 43. Rezultă din dispozițiile citate că, pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul a instituit următoarele condiții de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ: a) existența unei cauze în curs de judecată, aflată în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... c) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; ... d) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept, iar aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; ... e) chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă. ... ... 44. Conform art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 45. Dispozițiile procedurale cuprinse în art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă impun instanței de trimitere obligația identificării chestiunii de drept care necesită interpretare, caracterizarea aspectului de noutate al acesteia în privința interpretării și aplicării sale, precum și a caracterului dificil al interpretării dispozițiilor legale incidente speței. ... 46. În prealabil, trebuie reținut că textul întrebării vizează două probleme de drept cu privire la care instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, se solicită a se interpreta dacă norma în cauză este incidentă în cazul condamnărilor pentru infracțiunile la care face referire textul de lege săvârșite anterior completării aduse Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 118/2014, respectiv dacă dispozițiile art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 se aplică exclusiv faptelor comise după intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2014 și dacă această prevedere legală îi vizează și pe judecătorii a căror condamnare a intervenit după această modificare legislativă, al căror drept la pensie de serviciu a fost stabilit și pus în plată anterior. Soluționarea celei de-a doua întrebări este legată în mod direct de modalitatea în care urmează a se răspunde celei dintâi. ... 47. Examinând admisibilitatea sesizării, Înalta Curte de Casație și Justiție constată îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 48. Astfel, se constată că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, curtea de apel învestită cu soluționarea apelului urmând să pronunțe o hotărâre definitivă, conform art. 155 din Legea nr. 263/2010 coroborat cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă; cauza ce face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel, învestit să o soluționeze. ... 49. În legătură cu noutatea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile se observă că textul ce se cere a fi interpretat este introdus în Legea nr. 303/2004 prin Legea nr. 118/2014, act normativ intrat în vigoare la 27 iulie 2014. ... 50. Până la acest moment, instanțele judecătorești au fost chemate în câteva cazuri să se pronunțe cu privire la aplicarea dispozițiilor legale ce fac obiectul sesizării, astfel încât nu se poate conchide că ar exista cristalizată o jurisprudență constantă și continuă în materia de referință, în baza unei interpretări unitare a textelor care au generat chestiunea de drept a cărei rezolvare de principiu se solicită. ... 51. Verificându-se evidențele Înaltei Curți de Casație și Justiție, se constată că această instanță nu a statuat anterior, în fond, asupra chestiunii de drept ce face obiectul dezlegării. ... 52. Instanța supremă a pronunțat Decizia nr. 28 din 17 octombrie 2016, prin care s-a respins, „ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă în Dosarul nr. 936/108/2015 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare“, reținându-se că nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate - cerința referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei. Totodată, se confirmă că problema de drept a cărei lămurire se cere nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 53. Cu referire la condiția de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, se reține că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește această noțiune. ... 54. În doctrină s-a arătat că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară. Prin urmare, sintagma în cauză trebuie raportată la prevederile cuprinse în art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă“. ... 55. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. ... 56. În același timp, aceasta trebuie să fie reală, iar nu aparentă, să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența și, deci, aplicarea unor principii generale ale dreptului, al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile. ... 57. Așadar, problema în cauză trebuie să fie aptă să suscite interpretări diferite, care, fie ele doar prefigurate sau deja afirmate pe plan doctrinar, trebuie arătate în sesizare. ... 58. Cum de chestiunea de drept respectivă depinde soluționarea pe fond a cauzei, înseamnă că ea trebuie să fie una importantă și să se regăsească în soluția ce va fi cuprinsă în dispozitivul hotărârii care urmează să fie dată, indiferent dacă cererea este admisă sau respinsă. ... 59. În acest context se reține că de modul de interpretare a prevederilor legale ce fac obiectul sesizării, din perspectiva aplicării în timp, depinde soluționarea fondului cauzei, pensia de serviciu a reclamantei din dosarul în care a fost formulată sesizarea fiind sistată prin decizia contestată, în temeiul art. 83^2 din Legea nr. 303/2004, text introdus prin Legea nr. 118/2014, ca urmare a condamnării definitive din data de 14.06.2017, în timp ce atât săvârșirea faptelor care au determinat condamnarea, cât și stabilirea și punerea în plată a pensiei de serviciu au avut loc anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2014. Chestiunea în cauză este aptă să suscite interpretări diferite, astfel cum rezultă din conținutul cererii de sesizare. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării 60. Problema de drept cu a cărei dezlegare a fost învestită instanța supremă prin acest mecanism de unificare a practicii judiciare presupune a oferi un răspuns întrebării dacă dispozițiile art. 83^2 din Legea nr. 303/2004, text introdus prin Legea nr. 118/2014, se aplică în cazul condamnărilor pentru infracțiunile la care face referire textul de lege menționat, săvârșite anterior adoptării lui. De răspunsul afirmativ la această întrebare depinde soluționarea celei de-a doua chestiuni, și anume dacă această dispoziție legală îi vizează și pe judecătorii al căror drept la pensie de serviciu a fost stabilit și pus în plată anterior completării Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 118/2014, dar a căror condamnare a intervenit după această modificare legislativă, pentru infracțiuni de acest gen, săvârșite, evident, anterior adoptării textului în discuție. ... 61. Pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare, având în vedere necesitatea asigurării previzibilității reglementării și ținând seama de interpretarea istorico-teleologică a dispozițiilor legale în discuție, rezultată din observarea procesului de legiferare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că dispozițiile art. 83^2 din Legea nr. 303/2004, text introdus prin Legea nr. 118/2014, se aplică exclusiv infracțiunilor săvârșite după intrarea sa în vigoare. ... 62. Astfel, cerința previzibilității presupune ca norma juridică să fie enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele în care acționează, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. ... 63. În acest sens a statuat și Curtea Constituțională, care, prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, a reținut, în legătură cu precizia și previzibilitatea normei juridice, că „(...) lex certa, norma trebuie să fie redactată clar și precis, astfel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate - să își corecteze conduita și să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat“ (paragraful 46). ... 64. Prin urmare, previzibilitatea unei norme presupune că destinatarul acesteia are reprezentarea unor coordonate în funcție de care este obligat să își modeleze conduita. ... 65. Or, verificând din această perspectivă aplicarea art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 în cazul unor infracțiuni săvârșite anterior intervenirii unei dispoziții care statuează că o asemenea conduită înlătură vocația la pensia de serviciu, norma respectivă, chiar dacă nu are caracterul unei sancțiuni penale, induce același efect, al lipsei de previzibilitate, pentru situațiile consumate anterior intrării ei în vigoare. ... 66. Nu se poate considera că o astfel de conduită era sancționată în lege încă de la data adoptării ei, astfel că data săvârșirii faptelor nu ar prezenta relevanță în privința aplicării art. 83^2, câtă vreme, în forma inițială a Legii nr. 303/2004, nu erau menționate cazurile prevăzute de art. 83^2, referitoare la neacordarea pensiei de serviciu, introduse prin Legea nr. 118/2014, în vigoare începând cu data de 27 iulie 2014. ... 67. Or, efectele dispozițiilor de modificare și de completare a unei dispoziții legale sunt strict individualizate de art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), care prevede că dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază. ... 68. De asemenea, nu se poate aprecia că aceste cazuri, strict determinate, de interdicție de la beneficiul unei pensii de serviciu erau subînțelese prin mențiunea generală de la art. 81 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 [în forma inițială a legii; art. 82 alin. (5) , în forma actuală a legii], care stabilește că au drept la pensia de serviciu numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile. Acest text de lege se referă la situația în care magistratul se pensionează din altă ocupație, iar la împlinirea vârstei de 60 de ani solicită, pentru vechimea de 25 de ani în funcțiile de la art. 82 alin. (1) și (3) , acordarea pensiei de serviciu. Constatându-se că a fost eliberat din funcție din motive imputabile, nu i se acordă beneficiul solicitat. ... 69. Condiția prevăzută la art. 81 alin. (5) , anterior menționat, nu este aplicabilă în situația magistraților aflați în funcție, care formulează cerere de pensionare în baza art. 81 alin. (1) , (2) sau (3) [art. 82 alin. (1) , (2) și (3) din forma actuală a legii] pentru care, dacă în curs se află o procedură judiciară de acest fel, se suspendă soluționarea cererii. ... 70. După introducerea art. 83^2, titularii pensiei de serviciu, indiferent de temeiul acordării acesteia, pierd acest beneficiu dacă, ulterior pensionării, sunt condamnați pentru infracțiunile prevăzute în cuprinsul articolului nou-adoptat. ... 71. Dispoziția legală respectivă, menită să reglementeze situația în care persoana a fost condamnată după ce i s-a recunoscut și pus în plată dreptul la pensia de serviciu, nu poate înlătura însă de la aplicare principiul previzibilității normei care, după intervenția legiuitorului prin Legea nr. 118/2014, a condiționat acordarea acestui beneficiu de o anumită conduită ce trebuie respectată. ... 72. Faptul că legiuitorul nu distinge în mod expres cu privire la data săvârșirii infracțiunii nu înseamnă că aceasta nu prezintă relevanță în aplicarea dispozițiilor legii. Dimpotrivă, data săvârșirii infracțiunii urmează a fi valorificată, cu aplicarea principiului neretroactivității legii, consfințit de art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“, în sensul că, pentru persoanele care au săvârșit fapta anterior intrării în vigoare a modificării legislative, survenirea unei condamnări penale nu atrage și pierderea beneficiului pensiei de serviciu. ... 73. Așadar, o normă specială, cum este cea prevăzută la art. 83^2 din Legea nr. 303/2004, fiind de strictă interpretare și aplicare, nu poate fi extinsă, prin analogie, la alte situații, aflate în afara sferei sale de aplicare temporală. ... 74. Situația juridică premisă, declanșatoare a procesului de aplicare a normei în discuție, este reprezentată de comiterea unei infracțiuni, iar dacă fapta ilicită a fost săvârșită înainte de intrarea în vigoare a normei restrictive de beneficiu și s-a epuizat până la data adoptării legii noi, ea nu poate genera alte efecte decât cele prevăzute de legea în vigoare la data săvârșirii sale, conform principului constituțional al neretroactivității legii civile, a cărui aplicare se regăsește și în dispozițiile art. II din Legea nr. 118/2014. ... 75. Acest raționament nu contrazice considerentele Deciziei nr. 28 din 17 octombrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a respins ca inadmisibilă altă sesizare prealabilă, pentru neîndeplinirea condiției ca de modul de dezlegare a chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei în care a fost formulată, întrucât decizia menționată nu statuează asupra momentului săvârșirii faptelor, aspect care nu a constituit obiectul sesizării respective. ... 76. În sprijinul acestei interpretări, pentru identitate de rațiune, pot fi reținute și argumentele ce se regăsesc în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 436 din 8 iulie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, prin care se acordă relevanță datei săvârșirii abaterii disciplinare în ceea ce privește aplicarea interdicției magistratului sancționat de a se înscrie la procedura de selecție pentru Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 77. Curtea Constituțională a reținut, în considerentele deciziei sus-menționate, următoarele: 28. Fără îndoială că, de la data apariției sale, Legea nr. 303/2004 se aplică tuturor situațiilor juridice născute sub imperiul său. Altfel spus, împrejurarea că unui judecător sau unui procuror care a primit o sancțiune disciplinară pentru o abatere săvârșită după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004 îi este înlăturată/interzisă materializarea, după acel moment, a oricărei intenții de promovare ca judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție nu este de natură a-i afecta vreun drept fundamental, întrucât simpla expectativă/vocație pe care acesta o are trebuie să se supună regulilor noi instituite, reguli care de altfel îi erau deplin cunoscute. ... (...) 30. Așa fiind, deși legea nouă poate dispune cu privire la consecințe și efecte nerealizate susceptibile de executare continuă/succesivă, ea nu va putea reglementa cu privire la fapte care, înainte de intrarea ei în vigoare, au dat naștere sau, după caz, au modificat sau au stins o situație juridică, ori cu privire la efecte pe care acea situație juridică le-a produs înainte de aceeași dată. Prin urmare, abaterea disciplinară săvârșită anterior apariției Legii nr. 303/2004 reprezintă, din perspectiva conflictului de legi civile în timp, facta praeterita, realizată în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi și pentru care, dacă s-ar aplica o lege ulterioară, ar însemna să i se atribuie efect retroactiv. De aceea, dacă legea creează o situație juridică nouă, ea nu ar putea să prevadă că noua situație juridică s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare. ... ... 78. Instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate din perspectiva criticilor fundamentate pe încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, apreciind că prevederile art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 sunt constituționale în măsura în care sintagma „nu au fost niciodată sancționați disciplinar“ vizează numai abaterile disciplinare comise după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. ... 79. Prin urmare, constatând că o astfel de condiție nu exista anterior adoptării Legii nr. 118/2014 în privința magistraților eliberați din funcție prin pensionare și aplicând, prin analogie, raționamentul dezvoltat în Decizia Curții Constituționale nr. 436 din 8 iulie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că dispozițiile Legii nr. 118/2014 nu se aplică infracțiunilor săvârșite înainte de intrarea în vigoare a acestei legi. ... 80. Un alt argument în susținerea acestei interpretări îl reprezintă decizia de modificare a textului inițial al normei din proiectul Legii nr. 118/2014, prin care a fost completată Legea nr. 303/2004 cu prevederile care fac obiectul interpretării, măsură luată în cadrul procesului de legiferare, la momentul adoptării actului normativ, și care a condus la transformarea unei norme tranzitorii într-una cu efecte exclusiv pentru viitor. ... 81. În acest sens este de menționat că propunerea legislativă a cuprins, inițial, o normă tranzitorie de aplicare, în următoarea redactare a art. II: „Prevederile art. I se aplică, de la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, și magistraților condamnați definitiv anterior, indiferent de momentul pensionării“. ... 82. Or, în forma adoptată, textul legal stipulează la art. II că „Prevederile art. I se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi“. ... 83. Așadar, dacă în prima variantă, cea propusă prin proiect, norma se aplica și magistraților condamnați definitiv anterior intrării în vigoare a legii, efectele actului normativ fiind extinse, printr-o normă cu caracter tranzitoriu, și pentru situațiile în care atât fapta, cât și condamnarea au avut loc anterior intrării în vigoare a legii, în forma finală, adoptată de legiuitor, textul legal nu poate fi înțeles decât în sensul că s-a renunțat la dispoziția cu caracter tranzitoriu, astfel că nu doar pierderea propriu-zisă a vocației la pensia de serviciu prin condamnare, ci și fapta generatoare a acestei situații se situează, temporal, după intrarea în vigoare a normei care instituie o astfel de interdicție. ... 84. Stabilind că legea se aplică de la data intrării ei în vigoare, deci numai situațiilor produse sub imperiul acesteia - faptelor, și nu doar condamnărilor pronunțate după intrarea în vigoare a legii - prin norma de la art. II din Legea nr. 118/2014, legiuitorul a exclus de sub incidența legii situațiile trecute. ... 85. Or, câtă vreme faptele care au generat condamnarea pentru o infracțiune dintre cele enumerate de art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 au fost săvârșite anterior intrării în vigoare a dispozițiilor legale care prevăd pierderea beneficiului pensiei de serviciu, acestora nu le sunt aplicabile dispozițiile legii noi, ci prevederile legii în vigoare la data săvârșirii faptelor, care, așa cum s-a arătat mai sus, nu conțineau această interdicție. ... 86. Reținând, cu privire la primul aspect al sesizării, că textul de lege nou-introdus nu este aplicabil în cazul condamnărilor pentru infracțiuni săvârșite anterior intrării sale în vigoare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că această interpretare face de prisos analizarea celui de-al doilea aspect al sesizării, lămurit implicit prin dezlegarea celui dintâi. ... ... ... ...