Decizia CCR nr. 227/2025Punctul 9

9. Guvernul arată că instanța care a invocat excepția din oficiu s-a mărginit să enumere o serie de dispoziții constituționale și convenționale, despre care afirmă că ar fi încălcate de dispozițiile legale criticate, dar nu arată concret în ce constă contradicția între acestea și Constituție, astfel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că stabilirea modalităților de individualizare a executării pedepselor și a condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi dispusă o măsură sau alta nu este de natură a afecta caracterul legal al sancțiunii penale ori proporționalitatea acesteia, de vreme ce legea penală prevede în mod expres, prin norme clare, accesibile și previzibile condițiile în care pot fi dispuse renunțarea la urmărirea penală și amânarea aplicării pedepsei. În plus, stabilirea modalităților de individualizare a executării pedepselor și a condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi dispuse reprezintă o opțiune de politică legislativă, ea constituind atributul exclusiv al legiuitorului, în virtutea rolului său constituțional. Soluția de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei reprezintă o măsură de individualizare a executării pedepsei ce nu constituie un drept al inculpatului, ci doar o facultate a instanței de judecată, care o poate dispune sau nu. ...