Decizia ÎCCJ nr. 22/2019 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 17. Jurisprudența Curții de Apel Craiova - curtea de apel din a cărei rază teritorială face parte instanța de trimitere a comunicat punctul de vedere al judecătorilor de la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, potrivit căruia, în raport cu deciziile Curții Constituționale nr. 517 din 29 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 25 iunie 2007, și nr. 746 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 29 iulie 2008, instanța de judecată învestită cu soluționarea cererii având ca obiect pretenții sau despăgubiri solicitate de fostul cumpărător/ proprietar al unui teren, ce a fost deposedat ca urmare a declarării ca nul a titlului de proprietate al vânzătorului, va trebui să acorde acestuia suma prevăzută în contractul de vânzare-cumpărare achitată cu titlu de preț vânzătorului, sumă ce va fi actualizată cu rata indicilor de inflație calculați de la data achitării și până la data restituirii efective. ... 18. Jurisprudența celorlalte instanțe din țară Curtea de Apel Bacău a transmis punctul de vedere al magistraților din cadrul Judecătoriei Onești, potrivit căruia sintagma „vânzări succesive“ se interpretează în sensul că poate fi și o singură vânzare, iar în ceea ce privește sintagma „preț actualizat“ s-a apreciat că aceasta vizează prețul de circulație, iar nu prețul actualizat cu indicele de inflație, dat fiind faptul că dispozițiile art. III, introduse prin Legea nr. 169/1997, ca urmare a modificării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 18/1991), sancționează cu nulitatea absolută actele emise cu încălcarea dispozițiilor fondului funciar, nulitate care operează cu efect retroactiv, astfel că persoana îndreptățită primește, ca efect al constatării nulității absolute, terenul reconstituit sau constituit în mod nelegal în favoarea altor persoane. Judecătoria Moinești opinează că trebuie să existe cel puțin două vânzări ale imobilului în litigiu, iar prețul să fie cel de piață, actualizat al terenului. Curtea de Apel Brașov a comunicat opinia potrivit căreia sintagma „preț actualizat“ din cuprinsul textului de lege vizat de sesizare este similară cu cea folosită de legiuitor în art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 10/2001), în legătură cu care practica a stabilit că este vorba despre preț actualizat cu indicele de inflație. La fel, potrivit art. 50 alin. (2^1) din același act normativ, atunci când legiuitorul a intenționat să acorde un preț mai mare decât cel actualizat, a făcut referire la „prețul de piață“. În consecință, în accepțiunea textului de lege indicat, prin sintagma „vânzări succesive“ sunt vizate acte de dispoziție succesive, iar prin „preț actualizat“ se poate înțelege prețul din contractul anulat, actualizat cu indicele de inflație, indiferent de buna sau reaua-credință a cumpărătorului, în lipsa unei prevederi exprese în acest sens. Opinia majoritară a magistraților Judecătoriei Brașov este că prin sintagma „vânzări succesive“ se înțelege existența a cel puțin două înstrăinări succesive ale imobilului-teren, iar sintagma „preț actualizat“ trebuie interpretată în sensul prețului actualizat cu rata inflației, și nu al prețului de piață al imobilului- teren. În opinia minoritară, sintagma „vânzări succesive“ nu poate fi interpretată literal în sensul că s-ar impune existența a cel puțin două înstrăinări succesive, fiind suficientă și o singură vânzare, textul legal instituind o garanție pentru evicțiune, iar relativ la „preț actualizat“, acesta este reprezentat de prețul de piață al bunului. Judecătoria Sfântu Gheorghe apreciază că prin „preț actualizat“ se înțelege valoarea imobilului de care fostul proprietar ar fi beneficiat la data când ar fi trebuit să i se emită titlu de proprietate, iar prin „vânzări succesive“ se înțelege transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului de către cel care a beneficiat de imobil în baza unui titlu ulterior anulat, precum și alte vânzări sau moduri de transmitere a dreptului de proprietate ulterioare de către cumpărător sau moștenitor. Curtea de Apel București a comunicat următoarele: Magistrații din cadrul Secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel București au arătat că legiuitorul a statuat, prin norme imperative, că actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate, emise în condiții ilegale, sunt lovite de nulitate absolută. Efectul nulității absolute, de repunere în situațiile anterioare, deschide posibilitatea celor îndreptățiți să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. În situația în care respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare succesive sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiției pentru constatarea nulității absolute a titlului inițial, potrivit art. III din Legea nr. 169/1997. Însă, în aceste cazuri, dispozițiile legale aplicabile nu trebuie să creeze o stare de instabilitate a raporturilor juridice și să aducă atingere drepturilor câștigate în temeiul legilor menționate anterior, ce au reglementat regimul reconstituirii și constituirii dreptului de proprietate funciară. Astfel, legiuitorul a instituit o excepție de la regula reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor pe vechile amplasamente, reglementând obligația persoanei care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul de a remite prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. De altfel, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, opțiunea legiuitorului de a-i prefera pe subdobânditorii înstrăinărilor succesive nu vine în contradicție cu spiritul Legii nr. 18/1991, și anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, întrucât, în situația în care restituirea în natură nu mai poate opera, devin aplicabile dispozițiile referitoare la remiterea prețului actualizat. În contextul menționat, s-a opinat că ipoteza în discuție are în vedere chiar și o singură acțiune prin care se poate solicita constatarea nulității absolute a vânzării. La nivelul Secției a IV-a civile a Curții de Apel București, opinia majoritară a fost în sensul că sintagma „vânzări succesive ale terenurilor“ din cuprinsul dispozițiilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 se interpretează în sensul încheierii mai multor contracte de vânzare a aceluiași teren, succesive în timp. Sintagma „preț actualizat“ se interpretează în sensul că asupra prețului din contractul de vânzare se aplică indicele de inflație. Magistrații din cadrul secțiilor a III-a-a V-a civile ale Tribunalului București și judecătoriilor din circumscripția acestuia au exprimat un punct de vedere majoritar, în sensul că sintagma „vânzări succesive ale terenurilor“ are înțelesul de modalitate de înstrăinare a bunului care a constituit obiect al regimului reconstituirii și constituirii dreptului de proprietate funciară, prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare cu particulari, în condițiile dreptului comun. Prin Decizia nr. 746 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 29 iulie 2008, Curtea Constituțională, pronunțându-se asupra constituționalității dispozițiilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997, a statuat că „... în situația în care respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare succesive sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiției pentru constatarea nulității absolute a titlului inițial, potrivit art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Însă, în aceste cazuri, dispozițiile legale aplicabile nu trebuie să creeze o stare de instabilitate a raporturilor juridice și să aducă atingere drepturilor câștigate în temeiul legilor menționate anterior, ce au reglementat regimul reconstituirii și constituirii dreptului de proprietate funciară. Astfel, legiuitorul a instituit o excepție de la regula reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor pe vechile amplasamente, reglementând obligația persoanei care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul de a remite prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren“. Curtea Constituțională a reținut că este de competența instanțelor judecătorești să constate, în funcție de probele administrate în cauză, buna sau reaua-credință a celui care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul sau a subdobânditorului terenului și, după caz, să facă aplicarea dispozițiilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 sau a celor care constituie dreptul comun în materia cauzei contractelor civile, respectiv art. 966-968 din Codul civil. Din interpretarea sistematică a acestor dispoziții legale rezultă că prin desființarea contractului de vânzare-cumpărare, ca o consecință a admiterii acțiunii în nulitate și admiterii unei acțiuni în revendicare, în toate cazurile în care cumpărătorii au fost evinși, aceștia sunt îndreptățiți la restituirea de către vânzător a prețului actualizat. Se apreciază că Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, nu are incidență în aceste cazuri, aceasta propunându-și să rezolve în mod unitar problematica generată de introducerea acțiunilor în revendicare întemeiate pe dispozițiile dreptului comun, având ca obiect imobilele preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, care fac obiectul de reglementare al Legii nr. 10/2001 și care au fost formulate după intrarea în vigoare a acesteia. Prin urmare, în cazul revendicării terenurilor care au constituit obiect al Legii nr. 18/1991, cel ce a dobândit de la un non dominus, chiar cu bună-credință, nu va fi preferat celui ce prezintă un titlu valabil de proprietate asupra bunului, sub argumentul că este titularul unui bun. Sintagma „preț actualizat“ are înțelesul de calcul de actualizare a prețului din contract, prin luarea în considerare a indicilor de actualizare, ca urmare a devalorizării monetare. La nivelul Judecătoriei Oltenița, punctul de vedere exprimat a fost în sensul că textul de lege la care se face referire, pentru a fi invocat în promovarea unei astfel de acțiuni, impune cerința realizării unor vânzări succesive ale unui teren sau ale terenurilor înscrise în titluri de proprietate constatate nule ulterior, iar când se realizează această cerință se dispune de instanță restituirea unei sume cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând prețul de piață actualizat al terenului ce a făcut obiectul unei astfel de vânzări. La nivelul Tribunalului Ialomița și al instanțelor arondate acestuia, opinia a fost în sensul că, potrivit textului de lege, în cazul unor înstrăinări succesive, respectiv în cazul încheierii unor acte juridice prin care se transmite dreptul de proprietate cu orice titlu (vânzări succesive; acte de donație succesive sau orice alte acte de înstrăinare cu titlu oneros/gratuit), cel care a înstrăinat terenul în baza unui titlu de proprietate constatat nul este obligat să restituie fostului proprietar rămas fără teren prețul de piață (de circulație) al terenului, stabilit la momentul la care se dispune plata acestui preț. Referitor la sintagma „preț actualizat“, s-a apreciat că adevăratul proprietar al terenului ce nu mai poate fi restituit în natură trebuie să primească o reparație dreaptă, efectivă și echitabilă pentru respectivul teren. În cadrul Tribunalului Ilfov s-a apreciat că normele invocate trebuie interpretate în sensul că prin sintagma „vânzări succesive“ legiuitorul a avut în vedere mai multe transmiteri ale dreptului de proprietate, iar nu una singură, în sprijinul acestei opinii făcându-se trimitere la interpretarea gramaticală a textului. De asemenea, s-a arătat că prin sintagma „preț actualizat“ trebuie înțeles prețul actualizat cu indicele de inflație, iar nu valoarea de circulație a bunului. Dacă legiuitorul ar fi vrut să acorde prețul de piață, ar fi menționat expres acest aspect, astfel cum a reglementat în alte acte normative, exemplificând cu art. 50 alin. (2^1) din Legea nr. 10/2001. Însă, menționând prețul actualizat, acesta este cel primit de vânzător, cu actualizarea prin indicele de inflație, așa cum s-a mai prevăzut și în alte norme, cum ar fi art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Opinia majoritară conturată la nivelul Judecătoriei Buftea a fost în sensul că dispozițiile art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 vizează situația în care titlurile de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare succesive sau în alt mod care implică transmiterea dreptului de proprietate. Legiuitorul a instituit o excepție de la regula reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor pe vechile amplasamente și a reglementat obligația persoanei care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul de a remite prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. Astfel, în situația în care restituirea în natură nu mai poate opera, devin aplicabile dispozițiile referitoare la remiterea prețului actualizat. Prin urmare, persoana îndreptățită trebuie să primească echivalentul valoric, respectiv prețul de circulație al bunului, legiuitorul urmărind o reparație efectivă și echitabilă a fostului proprietar căruia i s-a preluat abuziv bunul. La nivelul Judecătoriei Giurgiu, în unanimitate, s-a opinat că prin expresia „vânzări succesive ale terenurilor“ se înțelege îndeplinirea condiției existenței a cel puțin unei singure vânzări asupra aceluiași teren, în timp ce sintagma „preț actualizat“ trebuie interpretată prin raportare la valoarea de circulație a bunului, de la data dispunerii plății prețului terenului, actualizată cu dobânda legală. De asemenea, s-a susținut că, examinând dispozițiile art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997, se poate aprecia că acestea instituie în sarcina celui care a dobândit terenul pe baza unui titlu de proprietate constatat nul și l-a revândut ulterior obligația de remitere a prețului la valoarea de circulație a bunului înstrăinat în raport cu momentul restituirii, și nicidecum obligația de plată a prețului nominal stipulat în convenția de vânzare încheiată între beneficiarul titlului de proprietate lovit de nulitate și subdobânditorul terenului. Totodată, acest preț va fi actualizat cu dobânda legală, în temeiul principiului reparării integrale a prejudiciului suferit. La nivelul Judecătoriei Bolintin-Vale s-a arătat că, potrivit art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997, în cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut în baza unui titlu constatat nul este obligat să restituie prețul actualizat fostului proprietar. Sintagma „preț actualizat“ trebuie interpretată ca fiind preț obținut efectiv pentru teren conform actului de vânzare-cumpărare, care se actualizează cu rata inflației. S-a apreciat că nu trebuie interpretat în sensul de „valoare de circulație actuală“ a terenului, având în vedere că în titlul de lege nu regăsim această formulă, iar legea este de strictă interpretare. Din speța prezentată se înțelege și că vânzătorul și cumpărătorul au fost de bună-credință, prin urmare niciunul dintre aceștia nu trebuie sancționat în vreun fel. Vânzătorul a primit o sumă de bani, ca preț al vânzării, pe care urmează să o restituie întocmai (adăugându-se la aceasta o sumă reprezentând actualizarea cu indicii de inflație). Referitor la sintagma „vânzări succesive ale terenurilor“ s-a apreciat că aceasta implică cel puțin două vânzări. O singură vânzare nu se circumscrie cerințelor textului de lege invocat în condițiile interpretării logico-gramaticale a textului. Punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secției civile a Tribunalului Teleorman a fost că, indiferent câte înstrăinări au avut loc de la data obținerii titlului constatat nul și până la data la care fostului proprietar rămas fără teren i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, cel care este obligat să remită prețul actualizat fostului proprietar este numai cel care a vândut terenul în baza titlului constatat nul, și nu terțul sau terții dobânditori ai vânzării sau vânzărilor succesive. Dispozițiile art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 conduc la concluzia că legea protejează cumpărătorul de bună-credință, actul său de proprietate rămânând valabil, în schimb, vânzătorul este ținut la plata către adevăratul proprietar a prețului obținut din vânzare, actualizat. La nivelul Judecătoriei Alexandria s-a apreciat că sintagma „vânzări succesive ale terenurilor“ trebuie interpretată în sensul în care suntem în prezența a două sau mai multe vânzări ale aceluiași teren, iar sintagma „preț actualizat“ ce trebuie restituit fostului proprietar trebuie interpretată în sensul în care privește prețul obținut de vânzătorul inițial actualizat cu indicele de inflație. Judecătorii din cadrul judecătoriilor Roșiori de Vede, Turnu Măgurele și Zimnicea au susținut că, în interpretarea dispozițiilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997, prin „vânzări succesive ale terenurilor“ se înțelege transmiterea dreptului de proprietate prin acte autentice, iar prin „preț actualizat“ se înțelege prețul de circulație la data constatării nulității titlului. Punctul de vedere exprimat de judecătorii Judecătoriei Videle a fost că prin „vânzări succesive ale terenurilor“ se înțelege orice vânzare având la bază titlul de proprietate constatat nul ulterior, iar prin „preț actualizat“ se înțelege prețul actualizat cu indicele de inflație. Curtea de Apel Cluj a transmis opinia judecătorilor Secției civile a Tribunalului Cluj, potrivit căreia sintagma „vânzări succesive“ ar trebui interpretată în sensul că terenul a format obiectul mai multor vânzări, cu toate că o asemenea soluție ar prezenta inconvenientul că, în ipoteza unei singure vânzări, fostul proprietar nu ar fi despăgubit. În ce privește sintagma „preț actualizat“, s-a concluzionat că se va acorda suma reprezentând prețul vânzării actualizat până la momentul solicitării de către fostul proprietar. Opinia Judecătoriei Baia Mare este că prin sintagma „vânzări succesive“ se înțelege că acela care a vândut primul un teren, iar vânzarea a fost ulterior constatată nulă de către instanța de judecată, este cel care trebuie să restituie prețul adevăratului proprietar. Vânzătorul ulterior va remite prețul încasat vânzătorului inițial. Prețul actualizat presupune prețul de circulație al terenului de la data pronunțării hotărârii, determinat prin expertiză tehnică de specialitate. Curtea de Apel Constanța a transmis opinia judecătorilor Tribunalului Tulcea, care au apreciat că sintagma „înstrăinări succesive“ se interpretează în sensul că trebuie să existe cel puțin o înstrăinare a bunului imobil printr-un contract de vânzare-cumpărare, textul făcând vorbire, în mod expres, despre „cel care a vândut terenul“. Sintagma „preț actualizat“ se interpretează în sensul că prețul restituit este cel cu care terenul a fost vândut, actualizat cu indicele de inflație, nu prețul de piață al bunului imobil. Aceeași opinie a fost comunicată și de Judecătoria Tulcea, care a adăugat că, în ceea ce privește prețul actualizat, statului îi revine obligația de a complini suma cuvenită cu titlu de despăgubiri până la concurența valorii reale actuale a terenului, în condițiile aplicării procedurii prevăzute de legea de reparație. Adevăratul proprietar are posibilitatea de a învesti instanțele cu o cerere privind constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare pentru preț simulat în frauda legii, pentru repararea integrală a prejudiciului suferit, în temeiul dispozițiilor dreptului comun în materia contractelor civile. Curtea de Apel Galați a comunicat opinia judecătorilor Secției I civile, potrivit căreia sintagma „vânzări succesive“ semnifică transferul în timp al dreptului de proprietate din patrimoniul unei persoane în patrimoniul altei/altor persoane, iar sintagma „preț actualizat“ semnifică valoarea reală a prețului vânzării plătit de cumpărător, actualizat cu rata inflației. Curtea de Apel Iași a comunicat opinia judecătorilor Secției civile a Judecătoriei Iași, potrivit căreia sintagma „vânzări succesive“ se interpretează în sensul existenței a minimum două vânzări, deci terenul se află la al treilea proprietar, incluzând și pe deținătorul titlului de proprietate constatat nul. Cât privește sintagma „preț actualizat“, s-a apreciat că legiuitorul a fost preocupat de asigurarea unui echilibru între interesul general al desființării unui act translativ de proprietate afectat de motive de nulitate absolută și interesul particular al subdobânditorului bunului respectiv, instituind posibilitatea restituirii prețului plătit pentru bunul dobândit de la un neproprietar. Această sintagmă corespunde standardului de protecție instituit prin art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și dezvoltat în jurisprudența instanței de contencios european al drepturilor omului, potrivit căruia o persoană lipsită de proprietate trebuie, în principiu, să obțină despăgubiri rezonabile raportate la valoarea bunului, chiar dacă obiectivele legitime de interes public pot acționa pentru a rambursa mai puțin decât valoarea de piață. Așadar, sintagma „preț actualizat“ înseamnă valoarea actuală de circulație a imobilului, sistemul de actualizare prin raportare la indicele de inflație nefiind unul echitabil. Judecătoria Pașcani a comunicat opinia potrivit căreia noțiunea de „vânzări succesive“ se referă la toate acele acte juridice de transmitere a dreptului de proprietate asupra terenului înscris în titlul constatat nul, restul vânzătorilor (dacă există mai multe înstrăinări succesive) fiind apreciați de legiuitor ca fiind de bună-credință. Noțiunea de „preț actualizat“ se referă la faptul că primul vânzător remite fostului proprietar - persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din titlul de proprietate constatat nul - prețul terenului la valoarea de circulație de la momentul solicitării prețului. Tribunalul Vaslui opinează că, deși dispozițiile legale incidente fac referire la vânzări succesive ale terenurilor, din perspectiva posibilității adevăratului proprietar rămas fără teren de a fi despăgubit interesează doar prima operațiune de vânzare a terenului, de către cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul, acesta fiind persoana împotriva căreia se va îndrepta acțiunea în despăgubire. Cât privește sintagma „preț actualizat“, instanța trebuie să dea eficiență normei juridice, neavând posibilitatea aplicării instituției răspunderii civile delictuale în vederea reparării integrale a prejudiciului. Prevederile legale se referă strict la prețul actualizat încasat de cel care a vândut terenul dobândit în baza unui titlu de proprietate declarat nul. Prin această prevedere legiuitorul a căutat să protejeze și înstrăinătorul de situația de a suporta la final o pierdere mai mare decât beneficiul efectiv realizat. Curtea de Apel Pitești a comunicat punctul de vedere al judecătorilor Tribunalului Argeș, care au apreciat că prin „vânzări succesive“, în accepțiunea art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997, trebuie avută în vedere ipoteza în care terenul cu privire la care s-a constatat nulitatea titlului de proprietate făcuse, anterior constatării nulității, obiectul a cel puțin două contracte de vânzare-cumpărare, iar prin sintagma „preț actualizat“ se înțelege prețul prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare actualizat cu indicele de inflație, pe care l-a plătit proprietarul deposedat, respectiv cumpărătorul din contractul de vânzare-cumpărare. Curtea de Apel Ploiești a comunicat opinia judecătorilor Tribunalului Buzău - Secția I civilă și ai Judecătoriei Buzău, potrivit căreia prin „vânzări succesive ale terenurilor“ se înțelege situația în care același teren a făcut obiectul mai multor contracte de vânzare-cumpărare succesiv, fiind transmis de la un autor la altul. În ceea ce privește sintagma „preț actualizat“ de restituit fostului proprietar deposedat, Judecătoria Buzău apreciază că este vorba despre prețul actualizat cu indicele de inflație, potrivit prevederilor legale. Curtea de Apel Suceava a comunicat o opinie de principiu conturată la nivelul instanțelor de fond, în sensul că sintagma „vânzări succesive“ se referă la două situații ipotetice: a) titularul din titlul de proprietate vinde succesiv mai multor persoane același teren sau parcele diferite; b) după un prim transfer al dreptului de proprietate de la titularul beneficiar al reconstituirii, dobânditorul vinde, la rândul său, unui terț și așa mai departe. În ce privește sintagma „preț actualizat“, s-au conturat două opinii. Într-o primă opinie, actualizarea prețului plătit urmează a se face printr-o expertiză. ... 19. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au exprimat opinii teoretice asupra problemei de drept. ... 20. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...