Decizia ÎCCJ nr. 13/2019 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 38. Opinia majoritară a magistraților Secției a II-a civile din cadrul Curții de Apel Alba Iulia și al instanțelor din circumscripție este în sensul că, în cazul acțiunilor debitorului întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016, pentru aprecierea admisibilității recursului prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii, în contextul în care, așa cum rezultă din considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 61/2017, acțiunea este în realizare, având un caracter patrimonial și, deci, evaluabil în bani. ... 39. Punctul de vedere majoritar al judecătorilor ce activează la Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Neamț, instanță arondată Curții de Apel Bacău, este în sensul că, în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 77/2016, în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, nu prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii în aprecierea posibilității exercitării recursului. La nivelul Tribunalului Bacău s-a considerat că hotărârile pronunțate de tribunale în apel în acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt susceptibile de recurs, față de considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 61/2017, respectiv paragrafele 40-42. ... 40. Judecătorii din cadrul Secției civile a Curții de Apel Brașov au opinat în sensul că recursurile sunt admisibile în litigiile privind darea în plată, respectiv în litigiile întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016, criteriul evaluabil în bani al cererii de chemare în judecată fiind hotărâtor pentru aprecierea admisibilității recursului, mai ales după Decizia Curții Constituționale nr. 454/2018, atașându-se copii de pe încheierile de ședință în care s-a respins excepția inadmisibilității recursurilor. În ceea ce privește admisibilitatea recursurilor declarate în aceste litigii anterior Deciziei Curții Constituționale nr. 454/2018, la nivelul Secției civile din cadrul Curții de Apel Brașov s-a întocmit proces-verbal privind unificarea practicii în această chestiune de drept, sintetizându-se opinia majoritară conform căreia recursurile sunt inadmisibile conform interpretărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 52/2018. Tribunalul Brașov a arătat că, în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016 în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, nu prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii în aprecierea posibilității exercitării recursului, întrucât toate hotărârile pronunțate în această materie sunt supuse și recursului, în acest sens fiind și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 37/2018, paragrafele 69-76. Judecătoriile Brașov, Rupea, Zărnești și Făgăraș au arătat că, în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016, prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani. ... 41. La nivelul Curții de Apel București, atașându-se hotărâri judecătorești, s-a arătat că, în analiza posibilității exercitării recursului, prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016. Sub acest aspect s-au menționat considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 61 din 18 septembrie 2017, paragrafele 33-42. ... 42. La nivelul Curții de Apel Cluj, înaintându-se jurisprudență relevantă, într-o primă opinie, însușită unanim la nivelul Tribunalului Specializat Cluj și, majoritar, la nivelul Tribunalului Maramureș, s-a apreciat că posibilitatea exercitării recursului este determinată de criteriul evaluabil în bani al acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016. Judecătorii din cadrul Secției civile a Judecătoriei Bistrița au apreciat că, dacă se analizează Legea nr. 77/2016 în ansamblul său, mecanismul de dare în plată prezintă, atât pentru metoda de stingere a datoriilor, cât și pentru metoda de a transfera imobilul în patrimoniul creditorului, valențele unei cereri ce poate fi supusă evaluării bănești, fie raportat la valoarea imobilului, fie la valoarea datoriei reziduale, motiv pentru care în cererile întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016 prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii în aprecierea posibilității exercitării recursului, în acest sens fiind și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 61/2017. În cea de-a doua opinie, însușită la nivelul Tribunalului Sălaj, s-a apreciat că nu prezintă relevanță în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016 criteriul evaluabil în bani al cererii, fiind aplicabile prevederile art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acțiunile în cauză neregăsindu-se printre cele exceptate de la calea de atac a recursului. Opinia majoritară la nivelul Secției a II-a civile a Curții de Apel Cluj este aceea potrivit căreia criteriul valoric nu prezintă relevanță pentru aprecierea admisibilității recursurilor în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016, făcându-se trimitere la considerentele deciziilor nr. 6/2018 și nr. 37/2018, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că în litigiile întemeiate pe dispozițiile art. 7,8 și 9 din Legea nr. 77/2016 recursul este admisibil. ... 43. La nivelul Curții de Apel Constanța, în opinia constantă a colectivului de judecători din cadrul Secției a II-a civile a Tribunalului Constanța, relevante în aprecierea posibilității exercitării recursului în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 61/2017 - paragrafele 36-42. Punctul de vedere majoritar al Judecătoriei Tulcea este în sensul că prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii în aprecierea posibilității exercitării recursului. ... 44. Opinia unanimă a judecătorilor din cadrul Secției a II-a civile a Curții de Apel Craiova este în sensul că nu prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii în aprecierea posibilității exercitării recursului, în contextul în care Legea nr. 77/2016 este lege specială, care nu a prevăzut în mod expres numai calea de atac a apelului, fiind aplicabile dispozițiile de drept comun cuprinse în art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, și nu cele cuprinse în art. 483 alin. (2) teza finală din același act normativ. Punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secției a II-a civile a Tribunalului Gorj este în sensul că, în cazul acțiunilor pornite în temeiul art. 8 din Legea nr. 77/2016, nu este relevant criteriul valoric în aprecierea posibilității exercitării recursului, fiind aplicabile dispozițiile dreptului comun, art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acțiunile întemeiate pe art. 8 din Legea nr. 77/2016 nefiind excluse de la exercitarea căii de atac a recursului. ... 45. Opinia judecătorilor Curții de Apel Galați este în sensul că, în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016, prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii în aprecierea posibilității exercitării recursului, având în vedere și considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 61/2017. Magistrații din cadrul Secției a II-a civile a Tribunalului Galați au arătat că, la fel ca și în cazul acțiunilor pornite în temeiul art. 7 din Legea nr. 77/2016, și în privința celor demarate în temeiul art. 8, textul alin. (2) al acestui articol, care reglementează competența materială de soluționare a cauzei, este identic cu cel de la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016. Astfel, nu s-ar justifica diferența de tratament juridic între cele două tipuri de acțiuni sub aspectul căilor de atac ce pot fi exercitate în cauză. De asemenea, și scopul urmărit de debitor prin formularea acțiunii în temeiul art. 8 din Legea nr. 77/2016 este același cu cel avut în vedere de către debitor prin emiterea notificării împotriva căreia se poate uza ulterior de calea contestației reglementate de art. 7 - și anume constatarea stingerii obligațiilor născute din contractul de credit și transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului. Raportat la aceste considerente, dat fiind că, în ceea ce privește competența materială de soluționare în primă instanță a acțiunii reglementate de art. 8, criteriul valoric nu este relevant, în mod consecutiv, urmând raționamentul reținut de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 37/2018, și pentru posibilitatea exercitării recursului, criteriul caracterului evaluabil în bani al cererii trebuie să fie, de asemenea, irelevant. Prin urmare, punctul de vedere al Tribunalului Galați - Secția a II-a civilă este acela că, în cazul acțiunilor pornite în temeiul art. 8 din Legea nr. 77/2016, nu este relevant criteriul valoric în aprecierea posibilității exercitării recursului, fiind aplicabile în consecință dispozițiile dreptului comun în ceea ce privește posibilitatea exercitării căii de atac a recursului, respectiv prevederile art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acțiunile demarate în temeiul art. 8 neregăsindu-se printre categoriile de acțiuni cu privire la care legiuitorul să fi exclus calea de atac a recursului. Opinia judecătorilor Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Vrancea cu privire la chestiunea de drept pusă în discuție este în sensul că, în cazul acțiunilor pornite în temeiul art. 8 din Legea nr. 77/2016, nu este relevant criteriul valoric în aprecierea posibilității exercitării recursului, deoarece din interpretarea prevederilor actului normativ sus-menționat reiese că legiuitorul nu a avut în vedere valoarea creditului ori a datoriei rămase de rambursat în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei în primă instanță. Or, câtă vreme în cazul acțiunilor formulate în temeiul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, natura pricinii, iar nu valoarea litigiului, este criteriul atribuirii competenței materiale de primă instanță a judecătoriei, iar textul alin. (2) al art. 8, care reglementează competența materială de soluționare a cauzei, este identic cu cel de la alin. (2) al art. 7, s-a apreciat că nu se justifică diferența de tratament juridic între cele două tipuri de acțiuni nici sub aspectul căilor de atac ce pot fi exercitate în cauză. Punctul de vedere exprimat în cadrul Judecătoriei Focșani - Secția civilă pe completurile de litigii cu profesioniști este în sensul că, la aprecierea posibilității exercitării recursului, ar trebui să prezinte relevanță caracterul patrimonial al cererii, având în vedere că această cale de atac nu este interzisă de Legea nr. 77/2016, art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 369/2017, precum și considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 61/2017, paragrafele 36-42. Opinia judecătorilor Judecătoriei Adjud este în sensul că prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii în aprecierea posibilității exercitării recursului. ... 46. La nivelul Secției civile a Curții de Apel Iași s-a apreciat că acțiunile prevăzute de art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt evaluabile în bani, față de considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 61/2017, în același sens pronunțându-se și Tribunalul Iași - Secția I civilă și Judecătoria Iași. Judecătoria Pașcani a comunicat că magistrații acestei instanțe achiesează la opinia instanței de trimitere în sensul că, în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016, nu este relevant criteriul valoric în aprecierea posibilității exercitării recursului, fiind aplicabil dreptul comun în privința acestei căi de atac, respectiv prevederile art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar acțiunile întemeiate pe art. 8 nu se regăsesc în categoria acțiunilor cu privire la care legiuitorul a exclus calea de atac a recursului. ... 47. Judecătorii Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Oradea au formulat punctul de vedere exprimat în încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție ce face obiectul Dosarului nr. 2.917/1/2018, în sensul că: „în cazul acțiunilor pornite în temeiul art. 8 din Legea 77/2016, nu este relevant criteriul valoric în aprecierea posibilității exercitării recursului, fiind aplicabile în consecință dispozițiile dreptului comun în ceea ce privește posibilitatea exercitării căii de atac a recursului, respectiv prevederile art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acțiunile demarate în temeiul art. 8 neregăsindu-se printre categoriile de acțiuni cu privire la care legiuitorul să fi exclus calea de atac a recursului“. Practica Secției a II-a civile a Tribunalului Bihor este în sensul că, spre deosebire de acțiunile întemeiate pe art. 7 (contestații formulate de creditor împotriva notificării de dare în plată), în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016, acestea sunt evaluabile în bani, astfel că, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369/2017, soluțiile date în apel pot fi atacate cu recurs, dar, conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 52/2018, doar pentru dosarele pornite ulterior datei de 20 iulie 2017. În opinia judecătorilor Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Satu Mare, care soluționează cauze în materia litigii cu profesioniști, deciziile pronunțate în apel în dosarele având ca obiect contestațiile întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt definitive, fără calea de atac a recursului. În acest sens s-a apreciat că aceste contestații, deși au caracter patrimonial, nu sunt evaluabile în bani, din perspectiva faptului că instanțele de judecată nu stabilesc existența unui drept real sau existența vreunei creanțe, ci verifică îndeplinirea de către debitor a condițiilor prevăzute de lege pentru a invoca beneficiul dării în plată prevăzut în favoarea acestora de Legea nr. 77/2016. Prin urmare, în dispozitivul hotărârilor pronunțate în apel se face mențiunea referitoare la caracterul definitiv al acestora. ... 48. La nivelul Curții de Apel Pitești, punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secției civile a Tribunalului Argeș este în sensul că nu prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii în aprecierea posibilității exercitării recursului. Conform art. 9 alin. (1) din Legea nr. 77/2006, „hotărârea pronunțată potrivit prevederilor art. 8 poate fi atacată cu apel, în termen de 7 zile de la comunicare“. Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 37/2018 s-a reținut, la paragrafele 69 și 70, că, dacă legiuitorul ar fi intenționat să suprime recursul în cazul litigiilor întemeiate pe art. 7 din Legea nr. 77/2016, ar fi prevăzut în mod expres că hotărârea pronunțată în astfel de litigii poate fi atacată numai cu apel, deoarece, potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 (normă incidentă în litigiile pornite în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă - 15 februarie 2013 - și data de 31 decembrie 2018), precum și art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă [ce va fi incidentă în litigiile pornite după 1 ianuarie 2019, astfel cum prevede art. XVII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările ulterioare], hotărârile de primă instanță sunt exceptate de la recurs doar în situația în care legea prevede că sunt supuse numai apelului. Neexistând o astfel de prevedere în legea specială, vor deveni aplicabile dispozițiile dreptului comun în ceea ce privește posibilitatea exercitării căii de atac a recursului, respectiv prevederile art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, text a cărui aplicabilitate nu a fost amânată prin Legea nr. 2/2013, cu modificările ulterioare. Având în vedere că scopul urmărit de debitor prin formularea acțiunii în temeiul art. 8 din Legea nr. 77/2016 este același cu cel avut în vedere de debitor prin emiterea notificării împotriva căreia se poate exercita ulterior contestația reglementată de art. 7, respectiv constatarea stingerii obligațiilor născute din contractul de credit și transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului, nu s-ar justifica diferența de tratament juridic între cele două tipuri de acțiuni sub aspectul căilor de atac ce pot fi exercitate. ... 49. La nivelul Curții de Apel Ploiești, Judecătoria Târgoviște a comunicat că judecătoriile sunt instanțe competente din punct de vedere material să soluționeze acțiunile întemeiate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016, legiuitorul neavând în vedere criteriul valoric pentru stabilirea competenței materiale de soluționare a acestor cereri, ci obiectul. În acest context, în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 77/2016, judecătoriile pronunță în această materie hotărâri susceptibile de apel, cale de atac prevăzută expres de actul normativ incident. ... 50. Curtea de Apel Suceava nu a identificat hotărâri judecătorești relevante și nu a comunicat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei cauze. ... 51. La nivelul Curții de Apel Târgu Mureș, această problemă de drept a fost dezbătută în cadrul întâlnirii profesionale pentru unificarea practicii judiciare și formarea profesională continuă din trimestrul II al anului 2018, iar opinia de principiu exprimată de judecătorii acestei instanțe este în sensul că cererile de chemare în judecată fundamentate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt evaluabile în bani, iar hotărârile pronunțate în astfel de cauze sunt susceptibile a fi atacate atât cu apel, cât și cu recurs. Însă cererile de chemare în judecată întemeiate pe dispozițiile art. 7 din Legea nr. 77/2016, nefiind evaluabile în bani, nu sunt susceptibile a fi atacate cu recurs. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 369/2017, precum și considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 61/2017, s-a apreciat că acțiunile fundamentate pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt evaluabile în bani, iar hotărârile pronunțate în astfel de cauze sunt susceptibile a fi atacate atât cu apel, cât și cu recurs, atât timp cât dispozițiile art. 9 din Legea nr. 77/2016 nu prevăd în mod expres că hotărârea pronunțată potrivit prevederilor art. 8 poate fi atacată numai cu apel, fiind relevant și raționamentul juridic expus în paragrafele 41 și 42 din considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 61/2017. Acțiunile fundamentate pe dispozițiile art. 7 din Legea nr. 77/2016, al căror scop este contestarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de legea privind darea în plată, neavând caracter evaluabil în bani, excedează sferei de aplicare a Deciziei Curții Constituționale nr. 369/2017, astfel de litigii nefăcând parte din categoria celor la care se referă sintagma a cărei neconstituționalitate a fost constatată prin menționata decizie. În consecință, hotărârile pronunțate în astfel de litigii nu sunt susceptibile a fi atacate cu recurs. ... 52. La nivelul Curții de Apel Timișoara - Secția a II-a civilă, opinia unanimă în legătură cu chestiunea în discuție este aceea că nu prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii în aprecierea posibilității exercitării recursului. Tribunalul Arad a apreciat în sensul lipsei unei relevanțe a criteriului valoric în ceea ce privește posibilitatea de a exercita calea de atac a recursului în materia cererilor privind darea în plată. Suplimentar, arată că, în lipsa unui text special derogatoriu și în considerarea dispozițiilor art. 485 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deciziile pronunțate în apel sunt date cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. La nivelul Tribunalului Timiș opinia unanimă a fost în sensul că aceste cereri sunt evaluabile în bani și, prin urmare, susceptibile de recurs, indiferent de valoare. Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Lugoj și Judecătoria Sânnicolau Mare au învederat că prezintă relevanță criteriul evaluabil în bani al cererii în aprecierea posibilității exercitării recursului. ... 53. Ministerul Public, prin Adresa nr. 2.705/C/3.927/III-5/2018, a arătat că nu a fost identificată practica judiciară pentru eventuala declarare a unui recurs în interesul legii. ... ...