Decizia ÎCCJ nr. 13/2019 (HP)Punctul VII

VII. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 32. În opinia completului de judecată, rațiunile avute în vedere în pronunțarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6/2018 și nr. 37/2018 (care vizau acțiunile formulate în temeiul art. 7 din Legea nr. 77/2016) trebuie să se regăsească și în cazul de față. Independent de calificarea juridică diferită a celor două tipuri de acțiuni (neevaluabile în bani în cazul acțiunilor pornite în temeiul art. 7, respectiv evaluabile în bani în cazul celor demarate în temeiul art. 8), din interpretarea prevederilor Legii nr. 77/2016 rezultă că legiuitorul nu a avut în vedere valoarea creditului ori a datoriei rămase de rambursat în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei în primă instanță în niciuna dintre cele două situații. ... 33. Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6/2018 s-a reținut că „prin voința legiuitorului, în temeiul art. 7 alin. (2) din Legea 77/2016, natura pricinii, iar nu valoarea litigiului, este criteriul atribuirii competenței materiale de primă instanță a judecătoriei, fiind aplicabile prevederile art. 94 pct. 3 din Codul de procedură civilă“. De asemenea, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 37/2018 s-a reținut că: „criteriul legal de stabilire și verificare a competenței trebuie să fie același de la inițierea procesului până la soluționarea definitivă a litigiului. Prin urmare, cum pentru stabilirea competenței de soluționare a pricinii în primă instanță nu a fost aplicat criteriul de la art. 94 pct. 1 lit. k) din Codul de procedură civilă ori cel de la art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, în mod consecutiv, pentru posibilitatea exercitării recursului (ca efect general al Deciziei Curții Constituționale nr. 369/2017), de asemenea, nu era aplicabil criteriul caracterului evaluabil în bani al cererii.“ ... 34. Or, instanța de recurs va observa că, la fel ca și în cazul acțiunilor pornite în temeiul art. 7 din Legea nr. 77/2016, și în privința celor demarate în temeiul art. 8 din același act normativ, textul alin. (2) al acestui articol, care reglementează competența materială de soluționare a cauzei, este identic cu cel de la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016. Astfel, nu s-ar justifica diferența de tratament juridic între cele două tipuri de acțiuni sub aspectul căilor de atac ce pot fi exercitate în cauză. ... 35. De asemenea, și scopul urmărit de debitor prin formularea acțiunii în temeiul art. 8 din Legea nr. 77/2016 este același cu cel avut în vedere de către debitor prin emiterea notificării împotriva căreia se poate uza ulterior de calea contestației reglementate de art. 7 din actul normativ anterior menționat - și anume constatarea stingerii obligațiilor născute din contractul de credit și transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului. ... 36. Raportat la aceste considerente, dat fiind că, în ceea ce privește competența materială de soluționare în primă instanță a acțiunii reglementate de art. 8 din Legea nr. 77/2016, criteriul valoric nu este relevant, în mod consecutiv, urmând raționamentul reținut de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 37/2018 și pentru posibilitatea exercitării recursului, criteriul caracterului evaluabil în bani al cererii trebuie să fie, de asemenea, irelevant. ... 37. Prin urmare, punctul de vedere al completului de judecată este acela că, în cazul acțiunilor pornite în temeiul art. 8 din Legea nr. 77/2016, nu este relevant criteriul valoric în aprecierea posibilității exercitării recursului, fiind aplicabile, în consecință, dispozițiile dreptului comun în ceea ce privește posibilitatea exercitării căii de atac a recursului, respectiv prevederile art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acțiunile demarate în temeiul art. 8 din Legea nr. 77/2016 neregăsindu-se printre categoriile de acțiuni cu privire la care legiuitorul să fi exclus calea de atac a recursului. ... ...