Decizia CCR nr. 157/2025Punctul 69

CCR · decizie de neconstituționalitate · 27.03.2025 · dosar 801A/2025
Punctul 69
69. În același timp, Curtea observă că, potrivit expunerii de motive a legii criticate, „prezentul proiect de lege își propune crearea cadrului juridic care să permită desfășurarea pe timp de pace a unor misiuni și operații naționale sau internaționale pe teritoriul statului român, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 122/2011, cu modificările și completările ulterioare“, norma invocată stabilind că „Pe timpul desfășurării unor operații naționale sau internaționale pe teritoriul statului român, atunci când nu este instituită una dintre stările prevăzute la art. 30 [n.a. starea de urgență, de asediu, de mobilizare sau de război], autoritatea militară națională stabilește reguli de angajare în conformitate cu legislația României și, după caz, cu înțelegerile încheiate cu alte armate, în baza tratatelor la care este parte.“ De asemenea, potrivit art. 33 din Legea nr. 122/2011, membrii forțelor armate străine pot transporta, deține, purta și folosi pe teritoriul României, în condițiile legii, armele, dispozitivele militare și munițiile cu care sunt dotați de către unitățile lor, iar folosirea armamentului, a dispozitivelor militare și a munițiilor de către membrii forțelor armatelor străine pe teritoriul național se face în condițiile tratatelor și ale înțelegerilor sau aranjamentelor tehnice, cu respectarea legislației române, în afara cazurilor în care statul trimițător are reguli mai restrictive referitoare la uzul de armă. „Înțelegerile tehnice“ sunt definite în art. 2 lit. h) din Legea nr. 291/2007, care stabilește, de asemenea, la art. 23, că „Membrii forței [n.a. forțelor armate străine] pot deține și purta armamentul și muniția necesare îndeplinirii misiunilor, dacă sunt autorizați prin ordinul primit, potrivit prevederilor stabilite prin reglementările specifice ale statului trimițător, cu respectarea legislației române și a înțelegerilor tehnice încheiate“. În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile art. 6 alin. (1) și (2) din legea criticată - reglementând în mod strict cadrul juridic în care personalul forțelor armate române și străine poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare din dotare, pe durata participării, pe timp de pace, la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român, în cadru aliat sau de coaliție, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, în conformitate cu legislația României, în condițiile tratatelor, ale înțelegerilor sau aranjamentelor tehnice ori ale regulilor de angajare autorizate - nu aduc atingere dispozițiilor art. 2 din Constituție. ...
Sursa oficială ↗