Decizia ÎCCJ nr. 2/2018 (RIL)Punctul III

ÎCCJ · recurs în interesul legii · 19.02.2018 · dosar 2.739/1/2017
Punctul III
III. Orientările jurisprudențiale divergente 16. Colegiile de conducere ale Curții de Apel Bacău, Curții de Apel Brașov și Curții de Apel București au considerat că promovarea recursului în interesul legii este necesară din perspectiva existenței în continuare a unei practici neunitare la nivelul instanțelor. ... 17. Într-o primă opinie, majoritară, s-a apreciat că o contestație la executare formulată de parchet, întemeiată pe existența unor măsuri asigurătorii înființate într-un proces penal, nu poate fi admisă, întrucât o astfel de măsură nu constituie un impediment la inițierea sau continuarea executării silite. Cauzele privind suspendarea legală a executării silite sunt expres și limitativ prevăzute de lege, iar printre acestea nu se regăsește cea privind instituirea unui sechestru penal. ... 18. Argumentele care au stat la baza acestei opinii sunt următoarele: – sechestrul asigurător indisponibilizează bunul asupra căruia a fost instituit, nu îl scoate din circuitul civil, iar bunul nu devine insesizabil; ... – creanța ipotecară are prioritate chiar și în ipoteza în care o parte vătămată ar avea un drept de creanță împotriva proprietarului imobilului supus urmăririi silite; ... – nu se poate pune problema aplicării principiului „penalul ține în loc civilul“, întrucât, conform art. 27 și 28 din Codul de procedură penală, acest principiu vizează existența pe rolul instanțelor judecătorești a două cauze, una civilă și una penală, având ca obiect recuperarea unui prejudiciu produs printr-o faptă penală, caz în care soarta cauzei civile va depinde de soluția ce urmează a fi pronunțată în cea penală sub aspectul existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia; ... – scopul instituirii măsurii asigurătorii penale se limitează la apărarea creditorului de faptele frauduloase ale debitorului său care are calitatea de învinuit/inculpat, nu indisponibilizează bunul în mod absolut, în defavoarea altor creditori; ... – ipoteza interesului general, ocrotit prin instituirea sechestrului asigurător penal, prioritar în raport cu cel privat al creditorului ipotecar, este eronată; ... – instituirea de măsuri asigurătorii penale nu naște în patrimoniul statului, ca potențial creditor, un drept de preferință față de alți creditori decât în condițiile și în limitele stabilite de legislația în vigoare, conform art. 2.328 din Codul civil și art. 153 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare; ... – executarea silită este una dintre etapele procesului civil, or creditorul ipotecar, care are dreptul de creanță recunoscut printr-un titlu executoriu, beneficiază de un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar dreptul său asupra bunului trebuie respectat. ... ... 19. Într-o a doua opinie, minoritară, au fost admise contestațiile la executare formulate de către parchet în situații de același gen. ... 20. În motivarea acestei opinii s-au reținut, în esență, următoarele: – sechestrul asigurător instituit în procesul penal are ca efect indisponibilizarea bunului imobil, care este scos din circuitul civil pe durata procesului penal și nu poate fi urmărit silit la cererea unui creditor ipotecar, executarea silită în favoarea creditorului ipotecar oprindu-se în prezența sechestrului asigurător instituit în procesul penal, fapt prevăzut imperativ de Codul de procedură penală prin art. 249 alin. (2) (respectiv de art. 163 din Codul de procedură penală de la 1968); efectul de indisponibilizare se răsfrânge asupra întregii situații juridice a bunului (nu doar asupra actelor de dispoziție ale proprietarului) și vizează atât efectele actelor civile anterioare, cât și pe cele ale actelor ulterioare aplicării măsurii, inclusiv orice sarcini ale terților instituite asupra aceluiași bun. Dreptul de urmărire preferențială al creditorului ipotecar nu este înlăturat, ci are loc, ope legis, o temporizare a executării silite, până la momentul ridicării sechestrului asigurător fie de către instanța penală care judecă contestația formulată în temeiul art. 250 din Codul de procedură penală, fie de către instanța care pronunță condamnarea inculpatului; ... – prin înscrierea sechestrului asigurător penal în cartea funciară efectul de indisponibilizare devine opozabil erga omnes; ... – interesul ocrotit de acest tip de sechestru este unul general, al societății; ... – sechestrul asigurător penal poate fi contestat doar în fața instanței penale și exclusiv pe calea procedurală prevăzută de art. 250 din Codul de procedură penală, ce are caracter special față de procedura executării silite reglementată de Codul de procedură civilă; executarea silită și actele de executare silită pot surveni doar după admiterea unei contestații întemeiate pe art. 250 din Codul de procedură penală, întrucât doar în cadrul acesteia se pot expune argumentele necesare pentru ridicarea sechestrului și inițierea executării silite. Dacă nu s-a urmat această cale, executarea silită poate fi pornită doar după soluționarea definitivă a cauzei penale, în funcție de ceea ce a dispus instanța penală cu privire la măsurile asigurătorii. Dacă s-ar admite posibilitatea derulării executării silite asupra bunului sechestrat în penal cât timp măsura sechestrului nu a fost ridicată de organul competent, s-ar crea posibilitatea ca bunul să poată fi scos de sub efectul de indisponibilizare pe o cale neprevăzută de lege. În caz de adjudecare a unui bun indisponibilizat în puterea unui sechestru asigurător penal, acesta nu trece în proprietatea adjudecatarului liber de sarcini, ci grevat de sechestrul asigurător penal, altfel executorul judecătoresc ar proceda el însuși la ridicarea sechestrului asigurător penal prin întocmirea actului de adjudecare. ... ... 21. Interpretarea contrară conduce la eludarea căii speciale prevăzute de art. 250 din Codul de procedură penală, ajungându-se ca instanța civilă să se pronunțe implicit asupra legalității și temeiniciei măsurii asigurătorii penale. ... ...
Sursa oficială ↗