Decizia CCR nr. 105/2025Punctul 3

3. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în principal, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât criticile formulate sunt circumstanțiate anumitor particularități ale cauzei, Curtea Constituțională nefiind competentă să se pronunțe asupra acestora. Astfel, se arată că procurorul în cauză a aflat mai târziu despre neexecutarea de către suspect sau inculpat a obligației de a presta muncă neremunerată și, în consecință, a revocat ordonanța de renunțare la urmărirea penală. Acest aspect nu impietează însă asupra respectării normelor constituționale invocate în motivare, referitoare la condiția de previzibilitate și claritate a legii și la dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Codul de procedură penală cuprinde suficiente dispoziții, cum ar fi cele ale art. 318 alin. (7) și ale art. 335 alin. (3) și (4) , care stabilesc regula confirmării de către judecătorul de cameră preliminară a procedurii redeschiderii urmăririi penale, tocmai ca o garanție procesuală a actului procurorului de reluare a procedurii, sens în care a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 27 din 29 octombrie 2015. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală. ...