Decizia ÎCCJ nr. 18/2018 (HP)Punctul IV

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 05.03.2018 · dosar 33.510/301/2015
Punctul IV
IV. Expunerea succintă a procesului 5. Prin Cererea înregistrată la data de 13 noiembrie 2015 sub nr. 33.510/301/2015, contestatoarea A a formulat, în contradictoriu cu intimații B, C și D, contestație la executare împotriva următoarelor acte: Încheierea din data de 29.10.2015 emisă de B, încheierea de încuviințare a executării silite, somația cambială, somația mobiliară, înștiințarea debitorului privind declanșarea executării, precum și împotriva tuturor actelor de executare efectuate după data de 14.08.2015 în Dosarul de executare nr. 962/2014, solicitând în același timp și repunerea părților în situația anterioară, în sensul restituirii de către creditorul C a sumelor ce i-au fost eliberate prin această încheiere. ... 6. În motivare, a arătat că la data de 28.11.2014 a fost formulată o cerere de executare silită de către creditorul E, formându-se Dosarul nr. 962/2014 pe rolul B, în cadrul căruia contestatoarea a formulat o cerere de participare la distribuirea sumelor rezultate din executarea respectivă, cerere admisă de B. În calitate de creditor urmăritor în dosarul de executare, A a formulat contestație la executare împotriva proiectului de distribuire sume, contestație ce formează obiectul Dosarului nr. 16.612/301/2015. În ciuda contestației la executare formulate la data de 14.08.2015, B a dispus închiderea dosarului de executare printr-o încheiere care a fost atacată cu contestație la executare ce face obiectul Dosarului nr. 28.420/301/2015. ... 7. La data de 25.08.2015, după încetarea executării, creditorul C a formulat o cerere de insistare în executare, admisă de B la data de 2.10.2015, cu toate că nu era incident niciun caz de reluare a executării prevăzut de art. 705 raportat la art. 703 din Codul de procedură civilă. ... 8. S-a mai arătat că, în situația în care B ar fi revenit asupra încheierii de încetare a executării silite, ar fi trebuit să reia executarea silită de la ultimul act de executare, anume de la proiectul de distribuire a sumelor împotriva căruia se formulase contestație la executare, sens în care în mod greșit B a procedat la eliberarea sumelor în loc să aștepte soluția instanței. S-a arătat că eliberarea sumelor s-a realizat tot în Dosarul nr. 962/2014, dosar în care contestatoarea a depus titlurile de creanță în vederea participării la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită, iar potrivit art. 876 din Codul de procedură civilă prin introducerea cererii ce are ca obiect contestație la executare împotriva proiectului de distribuire, pentru creanța respectivă este suspendată de drept orice plată. ... 9. S-a mai arătat că niciun act de executare efectuat după data de 14.08.2015 nu a fost comunicat contestatoarei, sediul acesteia fiind în sectorul 3, iar nu în sectorul 5, cum se menționează în actele de executare lovite de nulitate. ... 10. Prin Sentința civilă nr. 10.003 din 29.06.2016, Judecătoria Sectorului 3 București a respins contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimatul B ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de intimata C ca neîntemeiată, a respins excepția lipsei de interes invocată de intimata C ca neîntemeiată și totodată a respins contestația la executare formulată de contestatoarea A în contradictoriu cu intimatele C și D prin lichidator judiciar ca neîntemeiată. Deopotrivă, judecătoria a respins capătul de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite ca neîntemeiat. ... 11. Judecătoria a reținut în motivarea acestei soluții, printre altele, că modalitatea prin care un terț poate interveni în executarea începută împotriva aceluiași debitor de un alt creditor este numai cererea de intervenție în executare, formulată în condițiile art. 690 din Codul de procedură civilă, conform căruia orice creditor poate interveni în cursul executării silite pornite de un alt creditor, însă numai în condițiile și limitele prevăzute în alin. (2) . Această normă are caracter imperativ, calificarea rezultând din folosirea expresiei „numai în condițiile și limitele prevăzute“. Prin urmare, o cerere de participare la distribuirea sumelor realizate din executarea începută de un creditor urmăritor trebuie însoțită și de o cerere de intervenție, care trebuie soluționată de instanța de executare, acest aspect rezultând și din dispozițiile art. 695 din Codul de procedură civilă. În cauză, a constatat instanța, executorul judecătoresc a înaintat instanței de executare cererea contestatoarei, însă, prin Încheierea pronunțată la data de 8.04.2015 în Dosarul nr. 10.087/301/2015 al Judecătoriei Sectorului 3, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, iar împotriva soluției contestatoarea A nu a promovat calea de atac a apelului, manifestând astfel un comportament lipsit de diligență în ceea ce privește recunoașterea calității de creditor urmăritor în cadrul Dosarului de executare nr. 962/2014 înregistrat pe rolul B. ... 12. Contestatoarea a declarat apel împotriva acestei sentințe, invocând în esență următoarele aspecte: contestatoarea nu a formulat niciodată cerere de intervenție în executarea silită, ci doar cerere de participare la distribuirea sumelor rezultate din executare; executorul a procedat fără drept la calificarea acestei cereri drept o cerere de intervenție în executarea silită, înaintând-o instanței. Aceasta din urmă nu a sesizat faptul că o astfel de solicitare nu fusese formulată „in terminis“ și a procedat la soluționarea sesizării primite ca atare de la executor. Apelanta contestatoare apreciază, prin motivele de apel, că prima instanță s-a aflat într-o confuzie cu privire la cele două instituții (intervenția în executarea silită, respectiv depunerea titlurilor de creanță în vederea participării la distribuirea sumelor), dând textului legal o interpretare eronată, în sensul că între acestea este o legătură indisolubilă, care nu permite existența uneia fără cealaltă. ... 13. Apelanta contestatoare mai arată că din lectura textului legal incident (art. 870 din Codul de procedură civilă), text care respectă normele de tehnică legislativă prevăzute de art. 34 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezultă cu claritate faptul că singura condiție impusă creditorilor pentru a participa la distribuirea sumelor rezultate din executare este aceea de a depune titlurile de creanță la dosarul de executare în termenul de 10 zile prevăzut de lege. Arată apelanta contestatoare și că art. 870 din Codul de procedură civilă nu face nicio trimitere la dispozițiile art. 690 și următoarele din Codul de procedură civilă, astfel că nu se poate reține interdependența acestor proceduri. Mai precizează apelanta contestatoare că acesta este și motivul pentru care textul art. 870 din Codul de procedură civilă face referire la „titlurile de creanță“, iar nu la noțiunea de „titluri executorii“. În plus, în opinia apelantei contestatoare, procedura intervenției nu este compatibilă sub aspectul duratei de soluționare cu termenele prevăzute de lege în etapa distribuirii sumelor rezultate din executare. În fine, apelanta contestatoare apreciază că interpretarea dată de prima instanță dispozițiilor în discuție lasă fără efect instituția depunerii titlului de creanță. ... 14. Învestit cu soluționarea apelului declarat de contestatoare, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... ...
Sursa oficială ↗