Decizia ÎCCJ nr. 8/2018 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept 30. În opinia instanței de trimitere, pentru stabilirea termenului de prescripție este necesară lămurirea în prealabil a naturii raportului juridic din care a luat naștere obligația de plată a sumei de bani pretinse de reclamant, pe calea cererii de chemare în judecată. ... 31. Termenul general de prescripție de 3 ani este aplicabil ori de câte ori legea nu prevede un alt termen, astfel că stabilirea naturii raportului juridic dedus judecății va conduce automat la stabilirea dreptului aplicabil în materie de prescripție, în sensul că, dacă se va statua că obligația pretinsă intimatei-pârâte reiese dintr-un raport juridic de drept civil, atunci va fi aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat (Decretul nr. 167/1958), iar dacă se va statua că obligația pretinsă intimatei-pârâte reiese dintr-un raport juridic de drept fiscal, atunci va fi aplicabil termenul de prescripție de 5 ani prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, prin art. 91. ... 32. Din punctul de vedere al instanței de sesizare, obligația de plată a sumei de bani reprezentând regularizarea cotei de 0,70%, respectiv de 0,1% la valoarea finală a lucrărilor are caracter fiscal. ... 33. În acest sens s-a avut în vedere domeniul de aplicare al Codului de procedură fiscală, astfel cum este reglementat prin art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003. ... 34. Astfel, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003: „Prezentul cod se aplică și pentru administrarea drepturilor vamale, precum și pentru administrarea creanțelor provenind din contribuții, amenzi și alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel“. ... 35. Art. 1 alin. (3) lit. b) din același act normativ definește noțiunea de „administrare a (…) altor sume datorate bugetului general consolidat“, prin care se înțelege ansamblul activităților desfășurate de organele fiscale în legătură cu colectarea altor sume datorate bugetului general consolidat. ... 36. Potrivit definiției creanțelor fiscale prevăzute de art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003: (1) Creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal. (2) Din raporturile de drept prevăzute la alin. (1) rezultă atât conținutul, cât și cuantumul creanțelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în: a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit alin. (4) , denumite creanțe fiscale principale; ... b) dreptul la perceperea dobânzilor, penalităților de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condițiile legii, denumite creanțe fiscale accesorii. (...) ... ... 37. În mod similar, prin obligație fiscală se înțelege, potrivit art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, acea obligație „de a plăti la termenele legale (…) alte sume datorate bugetului general consolidat“ [art. 22 lit. c) ]. ... 38. Or, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, de asemenea în redactarea în vigoare la data recepționării lucrărilor, „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, veniturile obținute de autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii, care sunt reorganizate ca instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, potrivit anexelor nr. 1 și 2, se fac venit la bugetul de stat“, iar Inspectoratul de Stat în Construcții figurează menționat în anexa nr. 1, poziția 5. ... 39. Prin urmare, veniturile apelantului-reclamant Inspectoratul de Stat în Construcții se fac venit la bugetul de stat, iar noțiunea de buget general consolidat include bugetul de stat. ... 40. Rezultă, în opinia completului de judecată al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, că obligația de plată a sumei de bani reprezentând regularizarea cotei de 0,70%, respectiv de 0,1% la valoarea finală a lucrărilor are caracter fiscal, în raport cu beneficiarul acestei taxe - statul. ... 41. Pentru calificarea naturii fiscale a raportului juridic dedus judecății este indiferentă problema dacă, pentru colectarea acestei sume, Inspectoratul de Stat în Construcții a emis sau nu un titlu de creanță, deoarece obligația nu este stabilită de apelantul-reclamant, ci ea derivă din lege, respectiv din art. 40 din Legea nr. 10/1995. ... ...