Decizia ÎCCJ nr. 26/2017Punctul VII
Punctul VII
VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală
În considerentele Deciziei nr. 110/A din 4 aprilie 2017, s-a reținut că „după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, contestația întemeiată pe dispozițiile art. 595 din Codul de procedură penală constituie un mijloc procesual prin care poate fi invocată dezincriminarea, ca efect al unei decizii a Curții Constituționale de admitere a excepției de neconstituționalitate privind norma de incriminare. În consecință, incidența Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 - în sensul verificării existenței ori a inexistenței încălcării unei legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență - poate fi examinată în procedura reglementată în dispozițiile art. 595 din Codul de procedură penală“.
Pe de altă parte, prin Decizia nr. 525 din 18 mai 2017, s-a arătat că „Decizia nr. 405/2016 a Curții Constituționale nu este una de dezincriminare, ci de interpretare pe viitor a textului incriminator pentru fapte de abuz în serviciu“ și, prin raportare la prevederile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, „această decizie de interpretare nu poate fi considerată o lege penală mai favorabilă care să fie aplicată retroactiv“. ...
Sursa oficială ↗