Decizia ÎCCJ nr. 26/2017Punctul IX

IX. Opiniile specialiștilor consultați Prin Adresa din 22 august 2017, Facultatea de Drept din cadrul Universității București, făcând trimitere la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, a arătat că acestea au putere de lege, motiv pentru care, în dreptul penal substanțial, pot crea situații tranzitorii, în care se pune problema legii penale mai favorabile sau a dezincriminării și, ca atare, principiile și dispozițiile din Codul penal care guvernează aceste instituții se aplică la fel ca în cazul existenței unei legi mai blânde sau a unei legi de dezincriminare. De asemenea, s-a mai opinat că în conținutul sintagmei lege de dezincriminare sunt avute în vedere și situațiile în care legiuitorul nu a intervenit după declararea neconstituționalității dispozițiilor unei prescripții normative, cum este cazul art. 246 din Codul penal din 1968, respectiv al art. 297 din Codul penal cu referire la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare. Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității de Vest din Timișoara a exprimat punctul de vedere potrivit căruia „în conținutul sintagmei lege de dezincriminare prevăzută de art. 4 din Codul penal nu poate fi inclusă o decizie interpretativă a Curții Constituționale, chiar dacă, prin interpretarea restrictivă impusă, nu mai sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii, motiv pentru care este inadmisibilă invocarea pe calea contestației la executare a dezincriminării faptei, decizia de interpretare având efecte doar pentru viitor conform art. 147 alin. (4) din Constituție“. Prin Adresa nr. 475 din 25 iulie 2017, Direcția legislație, studii, documentare și informare juridică a instanței supreme a precizat că „în interpretarea art. 1 din Codul penal, art. 4 din Codul penal și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dispozițiile art. 595 din Codul de procedură penală sunt incidente în cazul dezincriminării, indiferent dacă dezincriminarea se realizează prin abrogarea normei de incriminare sau prin modificarea normei de incriminare, în sensul restrângerii sferei de aplicare a acesteia ori prin constatarea neconstituționalității unei variante de incriminare sau prin admiterea unei excepții de neconstituționalitate, care are ca efect reconfigurarea normei de incriminare, în sensul restrângerii sferei de aplicare a acesteia“. ...