Decizia CCR nr. 28/2025Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care incriminează fapta de înșelăciune, încalcă principiile fundamentale privind calitatea legii, universalitatea drepturilor și a îndatoririlor fundamentale, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare și legalitatea incriminării și a pedepsei. Consideră că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate și claritate, întrucât din modul de definire a infracțiunii de înșelăciune nu poate fi determinată cu exactitate sfera de aplicare a acesteia, pentru a stabili acțiunile sau inacțiunile prohibite de lege. Astfel, destinatarul legii penale nu poate să își dea seama dacă acțiunea sau inacțiunea sa intră sau nu sub incidența normei criticate. Invocă, în acest sens, definiția dată de Dicționarul explicativ al limbii române noțiunii de fraudă, arătând că legea civilă îi conferă acesteia relevanță juridică sub forma dolului, în timp ce, în materie penală, conținutul noțiunii de fraudă presupune infracțiunea de înșelăciune, astfel că nu este clar dacă fapta săvârșită se încadrează în sfera ilicitului civil sau a celui penal. ...