Decizia CCR nr. 656/2024Punctul 27

27. În acest context normativ, referitor la susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate, potrivit căreia dispozițiile criticate nu sunt coordonate cu prevederile altor acte normative (Legea nr. 289/2005 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în domeniul transportului pe calea ferată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 17 octombrie 2005, și Hotărârea Guvernului nr. 203/1994 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 14 februarie 1997), fiindcă nu determină în mod clar care subiect de drept și pentru ce anume este acesta responsabil să asigure paza stațiilor feroviare, Curtea a precizat că Legea nr. 289/2005 reglementează măsurile pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în domeniul transportului pe calea ferată. Printre infracțiunile reglementate se regăsește intrarea sau staționarea persoanelor neautorizate în zonele unde accesul este interzis prin afișe ori semne corespunzătoare din perimetrul stațiilor de cale ferată, reviziilor, depourilor și triajelor de rețea, distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare a căii ferate, a materialului rulant, precum și a instalațiilor, accesoriilor sau a altor componente ale acestora, precum și sustragerea de componente ale căii ferate, de bunuri din vagoanele care sunt în compunerea unui tren aflat în circulație sau programat pentru circulație. Cât privește Hotărârea Guvernului nr. 203/1994, republicată, aceasta stabilește faptele care constituie contravenții la normele privind transporturile pe căile ferate române, sancțiunile care se aplică și organele împuternicite să constate și să sancționeze aceste fapte. Așa fiind, spre deosebire de Legea nr. 333/2003, care consacră răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor ori valorilor pe care unitățile le dețin cu orice titlu, cele două acte normative invocate de autoarea excepției consacră răspunderea juridică penală, respectiv contravențională a persoanelor care încălcă normele privind transporturile pe căile ferate române, deci au o sferă diferită de reglementare de cea supusă controlului de constituționalitate. ...