Decizia ÎCCJ nr. 25/2017 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 32. Examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele: ... 33. Înainte de cercetarea în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 34. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 35. Din cuprinsul prevederilor legale citate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului; ... – soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept aflată în discuție să fie nouă; ... – chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 36. Procedând la analiza admisibilității sesizării, instanța supremă constată că primele trei condiții mai sus enunțate sunt îndeplinite, întrucât Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ și fiscal este legal învestită cu soluționarea recursului împotriva unei sentințe pronunțate de Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, iar decizia ce urmează a fi pronunțată este definitivă, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. ... 37. Prioritar verificării îndeplinirii condiției referitoare la caracterul determinant al chestiunii de drept pentru soluționarea cauzei pe fond se impune reliefarea contextului care a generat întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin identificarea obiectului litigiului, prin prezentarea succintă a cadrului factual și juridic al acțiunii în contencios administrativ, precum și al soluției pronunțate de prima instanță. ... 38. Reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 București a chemat în judecată pe pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București și Consiliul Local al Sectorului 1 București, solicitând să se dispună obligarea pârâților la plata sumei de 22.254 lei, reprezentând contravaloarea prestațiilor sociale acordate copiilor proveniți de pe raza sectorului 1 București care s-au aflat în îngrijire în centrele din subordinea reclamantei, în perioada ianuarie-aprilie 2012. ... 39. În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că a procedat la preluarea minorilor în centrele aflate în subordinea sa, întrucât pârâta a invocat depășirea capacităților sale. ... 40. În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 272/2004. ... 41. Pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București a formulat întâmpinare, în care a arătat că este vorba despre 5 copii cu diferite grade de handicap școlarizați în regim de internat în centre aflate pe raza teritorială a sectorului 2 București. ... 42. Instanța de fond a respins acțiunea reclamantei, cu motivarea că, în raport cu prevederile Legii nr. 272/2004 și ale art. 17 din Legea nr. 448/2006, finanțarea învățământului special și special integrat se face din bugetele județelor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului București, unde funcționează unitatea de învățământ special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale. ... 43. Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că de lămurirea chestiunii de drept reprezentate de interpretarea dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 448/2006 nu depinde soluționarea pe fond a litigiului. ... 44. Cu titlu prealabil se impun a fi făcute scurte considerații cu privire la cadrul normativ aplicabil pretenției deduse judecății. ... 45. Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (1) -(4) din Legea nr. 272/2004, forma în vigoare în perioada de referință (ianuarie-aprilie 2012): (1) Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor sale. (2) Copilul cu handicap are dreptul la educație, recuperare, compensare, reabilitare și integrare, adaptate posibilităților proprii, în vederea dezvoltării personalității sale. (3) Îngrijirea specială trebuie să asigure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copiilor cu handicap. Îngrijirea specială constă în ajutor adecvat situației copilului și părinților săi ori, după caz, situației celor cărora le este încredințat copilul și se acordă gratuit, ori de câte ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv și fără discriminare al copiilor cu handicap la educație, formare profesională, servicii medicale, recuperare, pregătire, în vederea ocupării unui loc de muncă, la activități recreative, precum și la orice alte activități apte să le permită deplina integrare socială și dezvoltare a personalității lor. (4) Organele de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale sunt obligate să inițieze programe și să asigure resursele necesare dezvoltării serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap și ale familiilor acestora în condiții care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia și să le faciliteze participarea activă la viața comunității. ... 46. În conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare: „Copiii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, școlarizați în unitățile de învățământ special sau de masă, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerințe educaționale speciale din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială și protecția copilului.“ ... 47. În art. 6 din Legea nr. 448/2006 sunt menționate drepturile acordate persoanelor cu handicap, printre care: b) educație și formare profesională; (...) ... d) asistență socială, respectiv servicii sociale și prestații sociale; (...) ... ... 48. Dreptul la educație al persoanelor cu handicap este reglementat în cap. II secțiunea a 2-a, intitulată „Educație“, din Legea nr. 448/2006; prevederile legale din această secțiune, incidente cu privire la subiectul analizat, sunt următoarele: – „Art. 16. - (...) (2) Educația persoanelor cu handicap se realizează prin: a) unități de învățământ special; ... b) integrarea individuală în unități de învățământ de masă, inclusiv în unități cu predare în limbile minorităților naționale; ... c) grupe sau clase speciale compacte, integrate în unități preșcolare și școlare de masă; ... d) servicii educaționale prin cadrele didactice itinerante/de sprijin; ... e) școlarizare la domiciliu până la absolvirea studiilor liceale, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, prin grija Ministerului Educației Naționale; ... f) educația «la patul de spital», pe durata spitalizării; ... g) alternative educaționale. ... (3) Formele de învățământ enumerate la alin. (2) se pot desfășura și în limbile minorităților naționale. (4) Accesul în unitățile de învățământ al copiilor cu dizabilități, inclusiv al celor cu handicap, precum și al celor cu dificultăți de adaptare școlară se realizează prin hotărâre a comisiei pentru protecția copilului, care eliberează certificatul de orientare școlară și/sau profesională, pe baza raportului de evaluare complexă întocmit de serviciul de evaluare complexă din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale, ale sectoarelor municipiului București. (5) Pentru formele de educație prevăzute la alin. (2) lit. d) -f) sunt necesare recomandarea comisiei interne de evaluare continuă și cererea părinților. (6) Unitățile de învățământ special sunt formate din: școală specială, cantină și, după caz, internat școlar, în condițiile legii. (7) Elevii cu handicap beneficiază gratuit de masă și cazare în internatele școlare.“ ... – „Art. 17. - Finanțarea învățământului special și special integrat se face din bugetele județelor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului București, unde funcționează unitatea de învățământ special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale.“ ... ... 49. Dispoziții similare se regăsesc în art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2005, conform cărora „Finanțarea învățământului special și special integrat se face din bugetele județelor unde funcționează unitatea de învățământ special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale, și din bugetele locale ale sectoarelor municipiului București“. ... 50. De asemenea, în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2005 se precizează următoarele: A. Drepturi ale copiilor/elevilor/tinerilor care sunt școlarizați în sistemul de învățământ special și special integrat a) Copiii/Elevii/Tinerii cu cerințe educative speciale în învățământul special și special integrat au dreptul la rechizite școlare, precum și la o alocație zilnică de hrană pentru întreaga perioadă a programului școlar. ... b) Copiii/Elevii/Tinerii cu cerințe educative speciale din învățământul special și special integrat, care se află în sistemul de protecție socială, primesc drepturile menționate la lit. a) prin unitatea de învățământ la care sunt înscriși, pe toată durata cursurilor școlare, și prin sistemul de protecție socială, în vacanțe, sâmbăta și duminica. (...) ... ... B. Finanțarea drepturilor menționate la lit. A se face pentru toți copiii/elevii/tinerii cu cerințe educative speciale care urmează o formă de școlarizare, inclusiv pentru cei care, pe perioada școlarizării, locuiesc în internatul unității de învățământ sau frecventează centrul de pedagogie curativă, centrul de educație, centrul de zi etc. (...) ... ... 51. Din interpretarea dispozițiilor normative anterior citate rezultă că finanțarea învățământului special și special integrat, respectiv a internatelor școlare - cum sunt cele de pe raza sectorului 2 București, unde au învățat cei 5 tineri pe perioada anului școlar 2012 - se face din bugetele județelor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului București unde funcționează unitatea de învățământ special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale. ... 52. În altă ordine de idei se constată că serviciile și prestațiile sociale acordate persoanelor cu handicap sunt reglementate în cap. III al Legii nr. 448/2006, iar secțiunea a IV-a din acest capitol se referă la centrele pentru persoanele cu handicap. Art. 54 din lege vizează modalitatea de finanțare a centrelor de zi și centrelor rezidențiale în care poate fi îngrijită și protejată persoana cu handicap. ... 53. Plasarea art. 54 în cadrul acestei secțiuni a Legii nr. 448/2006 vine să demonstreze faptul că acesta are un alt obiect de reglementare, respectiv că nu se referă la finanțarea dreptului la educație, după cum a opinat instanța de trimitere. ... 54. Cu alte cuvinte, art. 54 din Legea nr. 448/2006 nu se referă la cheltuielile finanțate pentru învățământul special și special integrat de care beneficiază copiii/elevii/tinerii cu cerințe educative speciale și, ca atare, nu se poate vorbi despre posibilitatea decontării unor astfel de cheltuieli între autoritățile administrației publice locale. ... 55. Așadar, textul legal aflat în discuție nu este incident în speța în care s-a formulat sesizarea supusă analizei. ... 56. În ceea ce privește condiția noutății chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, se impun o serie de clarificări. ... 57. În primul rând, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a considerat că această condiție, referitoare la „noutate“, este diferită de cea care impune ca asupra respectivei chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și ca aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii (Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014). ... 58. În al doilea rând, în lipsa din cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă a unei definiții a „noutății“ chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia, s-a considerat că rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 59. Analizând problema de drept ce face obiectul prezentei proceduri, instanța supremă apreciază că aceasta nu îndeplinește condiția noutății. ... 60. Astfel, data adoptării Legii nr. 448/2006 (6 decembrie 2006), lege pe care se întemeiază acțiunea în pretenții, relevă că problema de drept supusă analizei nu este nouă. Fără a absolutiza criteriul vechimii și fără a-l raporta în mod exclusiv la data adoptării actului normativ supus analizei, se poate constata că, sub acest aspect, sunt importante existența și dezvoltarea unei jurisprudențe continue și constante în această materie. Într-adevăr, noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată nu numai de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci și de una veche, dar, în acest din urmă caz, doar dacă o instanță este chemată să se pronunțe asupra acesteia pentru prima dată. Așadar, caracterul de noutate se pierde, pe măsură ce problema de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, iar opiniile minoritare nu pot constitui temei pentru declanșarea mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 61. În acest context trebuie arătat că din examinarea hotărârilor judecătorești depuse la dosarul cauzei rezultă că există deja o jurisprudență a instanțelor asupra problemei de drept supuse dezbaterii, problemă care a primit o rezolvare ce se regăsește în majoritatea soluțiilor pronunțate cu privire la acest aspect. ... 62. Or, finalitatea procedurii hotărârii prealabile, astfel cum aceasta rezultă din dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, este de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept esențiale și controversate. ... 63. Pentru ca mecanismul procedural în discuție să nu fie deturnat de la scopul evitării practicii judiciare neunitare și utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, instanța supremă trebuie chemată să dea chestiunii de drept o rezolvare de principiu. Altfel spus, în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept importantă care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate de interpretare suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 64. Or, așa cum s-a arătat mai sus, examinarea datelor comunicate de către curțile de apel arată că există deja practică judiciară în materie, cvasiunitară, instanțele naționale pronunțând, în majoritate covârșitoare, cu excepția Curții de Apel Ploiești, același tip de soluții, prin care au stabilit că, în raport cu dispozițiile art. 16 și 17 din Legea nr. 448/2006, finanțarea învățământului special și special integrat se face din bugetele județelor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului București unde funcționează unitatea de învățământ special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/ tinerilor cu cerințe educative speciale și indiferent de natura cheltuielii. ... 65. Rezultă deci că nu este vorba de o chestiune de drept controversată, susceptibilă de a genera interpretări diferite, în egală măsură de pertinente, care să necesite pronunțarea unei hotărâri prealabile; ca atare, și din această perspectivă sesizarea formulată de Curtea de Apel București nu este admisibilă, nefiind permis ca mecanismul procedural prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă să fie transformat întro procedură dilatorie, de natură a întârzia inutil cursul procesului. ... 66. În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că mecanismul de unificare a practicii judiciare, reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, nu poate fi valorificat, atât timp cât legiuitorul a stabilit, prin condițiile restrictive de admisibilitate, rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile numai în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective. ... 67. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ... ...