Decizia ÎCCJ nr. 7/2017 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte 24. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, asupra îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, se reţin următoarele: ... 25. Potrivit dispoziţiilor anterior menţionate, „dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 26. Din cuprinsul prevederilor legale enunţate se desprind condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ; în doctrină, ele au fost identificate după cum urmează: – existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; ... – instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; ... – cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; ... – soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. ... ... 27. Procedând la analiza asupra admisibilităţii sesizării, se constată că primele trei condiţii sunt îndeplinite, întrucât Tribunalul Constanţa este legal învestit cu soluţionarea unei cereri de apel în ultimă instanţă, obiectul litigiului conferind competenţă exclusivă, în primă instanţă, judecătoriei, conform art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar hotărârile pronunţate de judecătorie prin care sunt respinse cererile de încuviinţare a executării silite pot fi atacate numai cu apel, conform art. 666 alin. (7) din Codul procedură civilă. ... 28. De asemenea, este îndeplinită şi cerinţa noutăţii chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiţie distinctă de admisibilitate. Astfel, în doctrină, s-a exprimat opinia potrivit căreia sesizarea instanţei supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost analizată - în interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare recent sau relativ recent prin raportare la momentul sesizării. De asemenea, problema de drept poate fi considerată nouă prin faptul că nu a mai fost dedusă judecăţii anterior. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanţelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată. ... 29. Examenul jurisprudenţial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudenţă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situaţie care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariţiei unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere oferă indicii referitoare la posibilitatea apariţiei unei practici neunitare din această perspectivă. Aşa fiind, condiţia noutăţii se verifică, devenind actuală cerinţa interpretării şi aplicării normei de drept respective. ... 30. Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiţia ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile sau ca această problemă sa nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. ... 31. Aşa cum a reţinut şi instanţa de sesizare, problema de drept invocată în prezenta cauză este diferită faţă de recursul în interesul legii ce a făcut obiectul Dosarului nr. 24/2008 în care sa pronunţat Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite. ... 32. În ceea ce priveşte Decizia în interesul legii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4/2009, se apreciază că această decizie a fost pronunţată avându-se în vedere dispoziţiile procedurale de la acea dată, respectiv art. 374^1 din Codul de procedură civilă şi, respectiv, necesitatea aplicării principiului specialia generalibus derogant, învestirea cu formulă executorie a înscrisurilor cambiale fiind o componentă a executorialităţii acestora. ... 33. Prin urmare, se constată că sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate privind declanşarea procedurii hotărârii prealabile. ... 34. Asupra dezlegării pe fond a chestiunii de drept semnalate, se reţine că dispoziţiile din legea generală, respectiv art. 640 din Codul de procedură civilă, fac trimitere expresă la dispoziţiile legii speciale în ceea ce priveşte condiţiile de fond pe care trebuie să le îndeplinească titlurile de credit, respectiv cambia, biletul la ordin şi cecul, pentru a fi considerate titluri executorii. În alţi termeni, cambia şi biletul la ordin constituie titluri executorii pentru capital şi accesorii, potrivit art. 61 alin. 1 din Legea nr. 58/1934, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de legea specială pentru a fi calificate astfel, respectiv condiţiile stipulate la art. 53, 54 şi 57 din aceeaşi lege, iar cecul constituie titlu executoriu pentru capital şi accesorii, conform art. 53 alin. 1 din Legea 59/1934. ... 35. Se reţine, astfel, că un titlu de credit constituie titlu executoriu doar dacă îndeplineşte condiţiile de fond prevăzute în legea specială, urmând ca instanţa de executare să verifice formal, în procedura instituită de art. 666 din Codul de procedură civilă, respectarea dispoziţiilor legale speciale incidente fiecărui titlul executoriu invocat de creditor, dispoziţii ce califică astfel înscrisul respectiv. Verificările pe care instanţa de executare este obligată să le efectueze se circumscriu exclusiv condiţiilor de formă ale titlului executoriu, fiind exclusă verificarea pe fond a titlului respectiv. ... 36. Dispoziţiile art. 640 din Codul de procedură civilă au la bază principiul eminamente legal al forţei executorii - principiu ce stă la baza întregii reglementări incluse în titlul dedicat executării silite din acelaşi cod. Acest principiu se regăseşte şi în dispoziţiile art. 641 din Codul de procedură civilă, care stabilesc faptul că înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii doar în cazurile şi condiţiile anume prevăzute de lege. Aceste condiţii a căror îndeplinire atrage forţa executorie a titlurilor şi care vizează aspecte de fond, se pot regăsi în legea generală sau, şi mai frecvent, în legi speciale, cum este cazul art. 640 din Codul de procedură civilă. ... 37. Prin urmare, dispoziţiile art. 640 din Codul de procedură civilă fac trimitere la dispoziţiile din legea specială doar în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de fond instituite de Legea nr. 58/1934 şi de Legea nr. 59/1934 a căror îndeplinire conferă titlului de credit forţă executorie, nu însă şi în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de formă, între care procedura de învestire cu formulă executorie, condiţii de formă ce sunt reglementate de legea generală - Codul de procedură civilă - în art. 666, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016. Revine, astfel, instanţei de executare obligaţia de a verifica în procedura de încuviinţare a executării silite, conform art. 666 alin. (5) din Codul de procedură civilă, îndeplinirea condiţiilor legale speciale pentru fiecare titlu executoriu, care nu se referă la formalitatea acestuia şi care condiţionează aplicarea formulei executorii şi declanşarea procedurii executării silite. Trimiterea din partea finală a art. 61 din Legea nr. 58/1934 la procedura de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin în ceea ce priveşte instanţa competentă şi căile de atac, introdusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 pentru modificarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi a Legii nr. 59/1934 asupra cecului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 83/1994, clarifică procedura formală de executare silită a titlurilor de credit, astfel cum aceasta era reglementată de legea generală de la acel moment, respectiv Codul de procedură civilă. În alţi termeni, acest text de lege nu adaugă o condiţie specială, pentru calificarea titlurilor de credit ca fiind titluri executorii, condiţiilor de fond instituite în teza întâi a art. 61 din Legea nr. 58/1934, nici sub reglementarea procedurală veche şi nici în prezent. ... 38. Întrucât, în prezent, instanţa de executare este obligată să verifice, în procedura de încuviinţare a executării silite, şi îndeplinirea condiţiilor formale pentru aplicarea formulei executorii, conform prevederilor instituite de art. 666 alin. (8) din Codul de procedură civilă, trimiterea din teza a doua a art. 61 din Legea nr. 58/1934 trebuie avută în vedere într-o atare procedură unică de executare silită. Simplificarea procedurii de executare silită, în sensul că, în prezent, există o procedură unică de încuviinţare a executării silite ce include şi aplicarea formulei executorii, conform art. 666 din Codul de procedură civilă, este declarată la nivel de principiu de art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 care, în partea finală, exclude în actuala reglementare procedurală existenţa unei proceduri distincte de învestire cu formulă executorie a titlurilor de credit. ... 39. Ca atare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 nu doar că nu a abrogat implicit sau explicit art. 640 din Codul de procedură civilă, dar o atare abrogare l-ar fi lipsit pe judecătorul învestit cu cererea de încuviinţare a executării silite de un temei juridic esenţial care trimite la obligativitatea verificării condiţiile speciale ce conferă forţă executorie titlurilor de credit. ... 40. Sub imperiul Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, învestirea cu formulă executorie a înscrisurilor cambiale nu mai este o etapă distinctă pentru punerea lor în executare, ci o etapă în cadrul procedurii executării silite privită ca un tot unitar, conform art. 666 din Codul de procedură civilă. ... ...