Decizia CCR nr. 221/2024Punctul 4

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească, autoare a acesteia, susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile fundamentale privind egalitatea în drepturi, dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, viața intimă, familială și privată, interzicerea torturii și a discriminării. Arată că, în cauzele având ca obiect infracțiunea de violență în familie prevăzută de dispozițiile art. 199 din Codul penal raportat la art. 193 și 196 din același cod săvârșită asupra unor persoane lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, Ministerul Public nu poate proteja în niciun fel interesele acestora din urmă, neavând posibilitatea să emită puncte de vedere cărora să li se poată da eficiență juridică în situația în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea prealabilă, fără să fi fost pusă în mișcare și din oficiu de către Ministerul Public, iar plângerea prealabilă formulată este retrasă de reprezentanții legali ai persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu, respectiv de persoanele cu capacitate de exercițiu restrânsă cu încuviințarea persoanelor prevăzute de lege. Astfel, dispozițiile de lege criticate conduc la aplicarea unui regim juridic diferit unor situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil, cu consecința nerespectării interesului superior al persoanelor vătămate lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, atunci când reprezentanții legali ai acestora au posibilitatea să își retragă plângerea formulată, fără a fi necesară încuviințarea Ministerului Public. Consideră că prevederile art. 158 alin. (3) din Codul penal, coroborate cu cele ale alin. (4) al aceluiași articol, se caracterizează prin lipsă de claritate și previzibilitate și creează o situație discriminatorie, având în vedere că pentru minorii victime ale violenței în familie pentru care acțiunea penală s-a pus în mișcare din oficiu retragerea plângerii penale de către reprezentantul legal poate opera numai cu încuviințarea Ministerului Public, iar pentru minorii victime ale violenței în familie pentru care acțiunea penală s-a pus în mișcare la plângerea prealabilă a reprezentantului legal, retragerea plângerii penale de către reprezentantul legal poate opera fără încuviințarea Ministerului Public, interesul acestei ultime categorii de minori nefiind protejat, în condițiile în care de cele mai multe ori retragerea plângerii operează ca urmare a presiunilor exercitate asupra reprezentantului legal. Astfel, majoritatea covârșitoare a cauzelor vizează situația în care mama își retrage plângerea ca urmare a faptului că este chiar ea amenințată și/sau lovită de tatăl minorilor, care, de obicei, este și singurul întreținător al familiei. Instanța judecătorească apreciază că este necesar, în scopul protejării interesului minorilor, ca orice retragere a plângerii penale formulate în numele acestora să fie însușită de Ministerul Public, în virtutea rolului său constituțional reglementat de prevederile art. 131 din Constituție. Totodată, precizează că trebuie avute în vedere și dispozițiile din Codul civil (art. 515), potrivit cărora reprezentanții minorilor nu pot să efectueze acte de dispoziție care nu sunt în interesul acestora, cum ar fi renunțarea la obligația de întreținere. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, că în ceea ce privește copiii, care sunt deosebit de vulnerabili, măsurile aplicate de stat pentru a-i proteja împotriva actelor de violență care intră în sfera de aplicare a art. 3 și 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ar trebui să fie eficiente și să includă nu doar măsuri rezonabile pentru a preveni relele tratamente de care autoritățile au avut sau ar fi trebuit să aibă cunoștință, ci și descurajarea efectivă a unor astfel de încălcări grave ale integrității persoanei; astfel de măsuri trebuie să vizeze asigurarea respectării demnității umane și protejarea interesului superior al copilului (Hotărârea din 15 martie 2016, pronunțată în Cauza M.G.C. împotriva României, paragraful 56). ...