Decizia CCR nr. 91/2024Punctul 29

29. Această reglementare relevă, în mod evident, intenția legiuitorului de a proteja salariatul și dreptul său la muncă, având în vedere că intervenirea unor cauze care diminuează aptitudinea fizică și/psihică de a munci nu îi poate fi imputată acestuia. Astfel, angajatorul este obligat să facă acele eforturi necesare în vederea asigurării unor condiții de muncă ce nu afectează sănătatea lucrătorului. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că dreptul la muncă este un drept complex, ce implică diferite aspecte, dintre care libertatea alegerii profesiei și a locului de muncă reprezintă numai una dintre componentele acestui drept. Astfel, odată dobândit un loc de muncă, acesta trebuie să se bucure de o serie de garanții care să-i asigure stabilitatea, neputând fi de conceput că prevederile constituționale ar asigura libertatea de a obține un loc de muncă, dar nu și garantarea păstrării acestuia, cu respectarea, evidentă, a condițiilor și limitelor constituționale (a se vedea în acest sens paragraful 30 din Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015). ...