Decizia CCR nr. 697/2021Punctul 6

6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală este întemeiată, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 396 alin. (2) , (3) și (4) din același act normativ este neîntemeiată. În privința caracterului neconstituțional al dispozițiilor art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța face trimitere la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 171 din 23 mai 2001, pe care le consideră aplicabile în cauză. Totodată, în susținerea constituționalității dispozițiilor art. 396 alin. (2) , (3) și (4) din Codul de procedură penală, judecătorul face trimitere la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 185 din 21 martie 2017, referitoare la sensul termenului „rezonabil“, pe care le consideră, de asemenea, aplicabile în cauză. Reține că sensul sintagmei „fără nicio îndoială rezonabilă“ este clar și previzibil și semnifică existența unor probe pe baza cărora, recurgând la un raționament echilibrat, firesc, lipsit de exagerări, să poată fi desprinsă concluzia plauzibilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este judecat. Reține, totodată, că atât destinatarii legii procesual penale, cât și organele chemate să o aplice pot determina sensul noțiunii „fără nicio îndoială rezonabilă“, sintagmă preluată din sistemul de common law, care reprezintă, în realitate, cel mai înalt grad al probatoriului în materie penală și al cărei conținut concret va fi stabilit, conform celor reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea Constituțională, în funcție de circumstanțele fiecărei cauze. Apreciază că, din aceleași considerente, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 16 și ale art. 21 alin. (3) . ...