Decizia ÎCCJ nr. 48/2026 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a proceselor 11. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal la 4 noiembrie 2024, cu nr. 199/3/2024, reclamantele, persoane fizice, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, au solicitat obligarea acestuia la stabilirea indemnizației de încadrare brute lunare, la nivel maxim, începând cu anul 2021 (în cadrul termenului de prescripție de 3 ani), prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu aceeași funcție, grad, gradație, vechime, respectiv prin luarea în considerare, ca termen de comparație, a nivelului salarial maxim stabilit la nivelul Ministerului Finanțelor și/sau al tuturor instituțiilor și autorităților aflate în subordinea Ministerului Finanțelor (nivel care cuprinde și drepturile salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești din cadrul tuturor direcțiilor regionale ale finanțelor publice), recalcularea drepturilor salariale cuvenite în integralitatea lor și plata diferențelor dintre drepturile salariale efectiv achitate și drepturile salariale cuvenite la nivelul maxim de salarizare începând cu anul 2021, în tranșă unică, actualizate cu rata de inflației până la data plății efective, precum și plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, de la data nașterii obligației de plată pentru fiecare drept salarial lunar și până la momentul plății efective. ... 12. În motivarea cererii, în esență, reclamanții au arătat că sunt funcționari publici, angajați în cadrul Ministerului Finanțelor, și, având în vedere calitatea acestora de funcționari publici, au dreptul la un salariu de bază la nivelul maxim aflat în plată din cadrul structurilor anterior amintite, raportat la aceeași familie ocupațională - administrație, plătit pentru personalul numit/încadrat în această instituție/autoritate publică pe funcții de același fel. ... 13. Prin Legea-cadru nr. 153/2017 s-au urmărit înlăturarea inechităților și eliminarea discriminărilor existente între persoane care ocupă aceleași funcții, au același grad, treaptă, gradație, în aceleași condiții de studii, astfel că, cel puțin de la 1 ianuarie 2018 (odată cu modificarea nivelului brut al salariilor prin introducerea contribuțiilor plătite anterior de către angajator), salariile reclamanților trebuia să fie stabilite la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate. Ca urmare, reclamanții angajați în cadrul Ministerului Finanțelor ar trebui remunerați la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru aceeași/același funcție/grad/treaptă/ gradație la nivelul structurilor enumerate în petitul acțiunii. ... 14. Prin menținerea diferenței de salarizare a reclamanților față de nivelul maxim pentru aceeași funcție și același grad profesional în cadrul familiei ocupaționale pârâtul a încălcat principiile nediscriminării și egalității pentru salariații din sectorul public, principii adoptate cu scopul de a se elimina orice formă de discriminare și a se asigura salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală. Pârâtul este autoritate publică centrală, din familia ocupațională „Administrație“, drept care salariile angajaților ar trebui să fie la același nivel, din aceeași familie ocupațională, pentru aceleași funcții, grade profesionale, gradații de vechime, încadrate în aceeași rubrică din grila de salarizare prevăzută în lege. ... 15. Așadar, sunt încălcate principii fundamentale în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, precum cel al legalității, al nediscriminării și cel al egalității salarizării, prevăzute de art. 6 lit. a) , b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017. Pentru stabilirea unui nivel maxim de salarizare la nivelul mai multor instituții sau autorități publice, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: ca acele entități să se afle în subordinea unui ordonator de credite comun, să aibă același scop, să îndeplinească aceleași funcții și atribuții, să se situeze la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar. ... 16. Pârâtul Ministerul Finanțelor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, arătând că existența diferențelor salariale între salariile angajaților din cadrul ministerului și unităților subordonate s-a generat ca urmare a câștigării în instanță a anumitor drepturi salariale de către unii funcționari din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, neexistând temei legal pentru extinderea acestei soluții pronunțate de instanța de judecată asupra unor persoane care nu au fost parte în cauză. ... 17. Pretențiile deduse judecății în dosarul conexat înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal cu nr. 19.715/3/2024 sunt similare cu cele menționate anterior, având în susținere aceleași motive. ... 18. În cadrul soluționării acțiunii, s-au dispus sesizarea instanței supreme și suspendarea judecății cauzei. ... ...