Decizia CCR nr. 718/2020Punctul 74

74. Autorul excepției susține, în esență, că, deși art. 3 alin. (3) din Codul de procedură penală prevede compatibilitatea funcției de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată cu funcția de judecată, dispozițiile art. 31^1 din Legea nr. 304/2004 impun o amânare a acestor funcții cu aplicabilitate restrânsă doar la instanța supremă, produc o divizare a completului învestit cu judecarea fondului, doar unul din cei trei membri ai acestuia desfășurând procedura de judecată în camera preliminară, astfel că majoritatea membrilor completului de judecată va fi lipsită de atributul statuării asupra elementelor specifice camerei preliminare. Cu alte cuvinte, în mod diferit față de compunerea completelor de judecată învestite cu soluționarea fondului cauzelor penale de competența judecătoriei, tribunalului și curții de apel, alcătuite, potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, dintr-un judecător unic, care îndeplinește, în prealabil, și atribuțiile funcționale de judecător de cameră preliminară, dispozițiile art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară stabilesc faptul că, în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, asemenea complete cu rol de judecată în primă instanță a cauzelor penale sunt compuse din trei judecători, iar, potrivit art. 31^1, doar unul dintre aceștia îndeplinește atribuțiile prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. c) și alin. (6) din Codul de procedură penală. ...