Decizia CCR nr. 184/2025Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că, după sesizarea instanței, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală s-a format Dosarul nr. 2.987/1/2019, repartizat aleatoriu unui complet format din 3 judecători, conform art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 304/2004. Ulterior, s-a format Dosarul nr. 2.987/1/2019/a1, repartizat aleatoriu unui judecător din completul menționat mai sus, conform art. 31^1 din Legea nr. 304/2004. Deși art. 3 alin. (3) din Codul de procedură penală prevede compatibilitatea funcției de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată cu funcția de judecată, dispozițiile art. 31^1 din Legea nr. 304/2004 impun o separare a acestor funcții, cu aplicabilitate restrânsă doar la instanța supremă. Practic, se produce o divizare a completului învestit cu judecarea fondului, doar unul din cei trei membri ai acestuia desfășurând procedura de judecată în camera preliminară. Se susține că, prin raportare la obiectul procedurii camerei preliminare, majoritatea membrilor completului de judecată (adică 2 din 3) va fi lipsită de atributul statuării asupra unor elemente fundamentale ale cauzei, respectiv competența instanței, legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală, legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Așadar, susține că cei 2 judecători, în pofida caracterului unitar al procesului penal, vor desfășura o judecată trunchiată, într-un sens impus de actele îndeplinite în procedura de cameră preliminară și în posibil dezacord cu acestea. Totodată, susține că norma juridică pretins neconstituțională contravine principiului continuității, consacrat de art. 11 teza a doua din Legea nr. 304/2004 și de art. 354 alin. (2) din Codul de procedură penală. ...