Decizia CCR nr. 719/2020Punctul 17

17. În continuare, Curtea reține că, în prezenta cauză, judecătorul de cameră preliminară a arătat că, deși au existat încă din faza de urmărire penală cereri prin care părți vătămate/persoane vătămate s-au constituit parte civilă, unele dintre acestea solicitând și introducerea în cauză, în calitate de părți responsabile civilmente, a unor autorități/instituții publice sau persoane juridice, asupra acestor din urmă cereri de introducere în cauză, în calitate de părți responsabile civilmente, Ministerul Public nu s-a pronunțat prin rechizitoriu, existând doar o mențiune referitoare la introducerea în cauză a Guvernului României, prin Ministerul Finanțelor Publice. Față de reiterarea cererilor menționate, în faza camerei preliminare, judecătorul a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate, reținând că aceste cereri implică atât efectuarea de verificări asupra îndeplinirii condițiilor impuse de dispozițiile art. 20 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, respectiv dacă au fost indicate natura și întinderea pretențiilor, motivele și probele pe care acestea se întemeiază, cât și verificări referitoare la capacitatea procesuală de exercițiu și de folosință, calitatea procesuală, afirmarea unui interes în fața organelor judiciare, legătura de conexitate între cererea principală și cea de participare a părții responsabile civilmente la activitatea judiciară, aspecte care, în opinia judecătorului de cameră preliminară, nu se circumscriu obiectului camerei preliminare și competenței funcționale a judecătorului în această fază procesuală, astfel cum sunt reglementate în art. 54 lit. a) , b) și d) și art. 342 din Codul de procedură penală. De asemenea, judecătorul de cameră preliminară reține și faptul că legiuitorul nu a intervenit pentru a legifera în sensul celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, precitată, invocând astfel existența unei omisiuni legislative care, în opinia sa, generează un viciu de neconstituționalitate a reglementării competenței funcționale a judecătorului de cameră preliminară în raport de obiectul camerei preliminare. Totodată, solicită ca instanța de control constituțional să constate că dispozițiile art. 54 lit. a) , b) și d) cu referire la dispozițiile art. 342 din Codul de procedură penală sunt constituționale doar în măsura în care, în competența funcțională a judecătorului de cameră preliminară, este inclusă și posibilitatea de a analiza, din punct de vedere formal, în procedura de cameră preliminară, îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din Codul procedură penală, pe de o parte, iar, pe de altă parte, de a analiza, tot din punct de vedere formal, îndeplinirea condițiilor în care o „persoană“ poată deveni „parte“ responsabilă civilmente în procesul penal. ...