Decizia ÎCCJ nr. 27/2026 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a înaintat sesizarea pentru dezlegarea chestiunii de drept 24. În opinia instanței de trimitere, normele legale incidente în cauză sunt susceptibile de două interpretări contrare, prima fiind în sensul că termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a sumelor stabilite printr-o hotărâre de angajare a răspunderii administratorului statutar pentru intrarea în insolvență a societății debitoare curge pentru creditori de la momentul la care hotărârea de angajare a răspunderii a devenit executorie, iar cea de-a doua, în sensul că termenul de prescripție începe să curgă doar de la data închiderii procedurii de insolvență deschise împotriva societății debitoare. ... 25. Arată tribunalul că argumentul principal care pledează în favoarea primei interpretări este acela că dreptul de creanță obținut împotriva administratorului statutar care s-a făcut vinovat de intrarea societății debitoare în insolvență este unic, iar prin închiderea procedurii de insolvență deschise împotriva societății debitoare nu ia naștere un nou drept de creanță în favoarea creditorilor și împotriva administratorului statutar, ci doar dreptul de a cere executarea silită a dreptului de creanță obținut anterior pe parcursul procedurii de insolvență, ca urmare a faptului că societatea debitoare, în urma radierii sale de la registrul comerțului, nu mai poate fi titulara unor drepturi și obligații civile. ... 26. Un al doilea argument evocat este acela că transmiterea dreptului de creanță dintr-un patrimoniu în altul pe calea cesiunii de creanță, potrivit art. 1.566 și următoarele din Codul civil, nu dă naștere unui nou drept de creanță în favoarea cesionarului și nu constituie un caz de întrerupere sau suspendare a cursului prescripției dreptului de a cere executarea silită. ... 27. În același timp, instanța de trimitere susține că analiza prevederilor art. 171 din Legea nr. 85/2014 relevă faptul că atât executarea benevolă, cât și cea silită a hotărârii de angajare a răspunderii sunt posibile anterior închiderii procedurii de insolvență. Prevederile art. 173 alin. (1) din același act normativ nu instituie un moment de la care se poate cere executarea silită a hotărârii, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol se limitează la a detalia modalitatea în care se realizează de către executorul judecătoresc (atribuțiile lichidatorului judiciar încetând) repartizarea sumelor rezultate din executarea silită după închiderea procedurii falimentului. ... 28. Totodată, pe parcursul procedurii de insolvență, creditorii au posibilitatea de a obține, prin intermediul comitetului creditorilor și al administratorului/lichidatorului judiciar, executarea silită a hotărârii de angajare a răspunderii administratorului statutar pentru intrarea societății debitoare în insolvență, în considerarea atribuțiilor generale date în competența acestor participanți la procedura insolvenței și a răspunderii lor pentru modul în care au înțeles să își îndeplinească aceste atribuții (art. 51, art. 58-59, art. 63-64, art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014). ... 29. Pe de altă parte, în susținerea celei de-a doua interpretări, instanța de trimitere apreciază că se poate invoca în mod temeinic faptul că hotărârea de angajare a răspunderii administratorului statutar este pronunțată în favoarea societății debitoare care a intrat în insolvență, nu în favoarea creditorilor, astfel că, atât timp cât procedura de insolvență este în curs de desfășurare, doar societatea debitoare, condusă de administratorul sau lichidatorul judiciar, are calitatea de a solicita punerea în executare a acestei hotărâri, Legea nr. 85/2014 nerecunoscând, de regulă, creditorilor, priviți în mod individual, dreptul de a exercita acțiuni sau de a formula cereri pentru încasarea/executarea creanțelor pe care societatea debitoare le deține față de propriii săi debitori. ... ...