Decizia ÎCCJ nr. 23/2025 (RIL)Punctul VII

VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 27. Procurorul general a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii prima orientare jurisprudențială. ... 28. S-a arătat că un prim argument în favoarea admisibilității cererii de intervenție principală rezultă din interpretarea gramaticală a dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, care nu disting între cele două tipuri de intervenție, astfel încât se poate considera că ambele forme de intervenție, principală și accesorie, sunt admisibile în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale, derulată în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (C.N.S.C.), potrivit principiului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus“. ... 29. Un alt argument vizează interesul competitorului a cărui ofertă a fost declarată câștigătoare, de a formula cererea de intervenție principală. ... 30. Demersul de a formula cerere de intervenție principală se ivește în momentul în care s-a formulat o contestație de către ofertantul clasat pe locul doi, iar ofertantul câștigător dobândește un interes legitim și actual de a contesta oferta acestuia și de a invoca aspecte de inadmisibilitate sau neconformitate neavute în vedere de către comisia de evaluare. ... 31. Este posibil, astfel cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 66 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 16 noiembrie 2018, ca, în urma admiterii contestației formulate de către ofertantul care s-a clasat pe locul doi, în limitele stabilite de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau instanța de judecată, autoritatea contractantă, reînvestită cu reevaluarea ofertei contestatorului, reexaminând aspectele tehnice și financiare ale ofertei, să revină asupra etapelor procedurii de atribuire și să declare câștigătoare oferta acestui contestator, aceasta cu atât mai mult cu cât în paragraful 85 al acestei decizii s-a arătat expres că revine celor doi actori cu atribuții jurisdicționale (C.N.S.C. sau instanța de judecată) obligația de a determina limitele și întinderea evaluării de la caz la caz, fără a se putea afirma existența unui moment determinat abstract de la care se poate porni la evaluarea ofertei, respectiv de la momentul declarării ca admisibile a ofertelor. ... 32. Implicațiile pentru intervenientul principal - operatorul economic declarat câștigător și miza pentru această parte de ași consolida poziția sunt cu atât mai mari atunci când, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 26 alin. (1) și art. 50 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, în prezența unor excepții de procedură sau de fond care fac inutilă examinarea pe fond a contestației candidatului clasat pe locul doi, contractul îi poate fi atribuit direct intervenientului principal. ... 33. Procurorul general a subliniat că cererea de intervenție principală nu poate fi calificată ca o contestație și respinsă ca tardiv formulată. ... 34. Fundamentarea soluției inadmisibilității cererii de intervenție principală pe motivul că, prin intermediul unei astfel de cereri, ofertantul declarat câștigător formulează o veritabilă contestație împotriva raportului procedurii contravine dispozițiilor art. 62 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevăd că cererea de intervenție principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată. ... 35. S-a concluzionat ca fiind în litera și spiritul legii prima orientare jurisprudențială, potrivit căreia, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în procedura administrativ-jurisdicțională derulată în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, deschisă prin contestația formulată de un alt ofertant a cărui ofertă a fost respinsă sau care s-a clasat pe locul doi, este admisibilă cererea de intervenție principală formulată de ofertantul declarat câștigător. ... ...