Decizia ÎCCJ nr. 429/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale 21. Curțile de apel Brașov, Constanța, Galați, Suceava, Pitești, București au transmis hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, iar curțile de apel București, Craiova, Timișoara, Iași, Bacău și Alba au comunicat punctele de vedere teoretice ale judecătorilor asupra aceleiași chestiuni, din care au rezultat două opinii. ... 22. Astfel, într-o opinie s-a apreciat că acțiunea este inadmisibilă pe calea dreptului comun, conform solicitării reclamantei, situația premisă fiind existența unei hotărâri prin care să se fi constatat nelegalitatea actului administrativ, respectiv partea are deschisă calea dreptului comun doar în ipoteza în care nu există o hotărâre judecătorească prin care să fi fost admisă acțiunea formulată împotriva actului administrativ nelegal, iar faptul că partea deține o hotărâre judecătorească, dar alege să se prevaleze de calea dreptului comun reprezintă o încercare de eludare a prevederilor speciale privind termenul de prescripție de un an instituit de art. 19 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și de a se prevala de termenul de prescripție de drept comun de 3 ani, ceea ce reprezintă un demers inadmisibil. ... 23. S-a argumentat că se impune interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 18 și 19 din Legea nr. 554/2004 cu cele ale prevederilor titlului IV (art. 573 și următoarele) din Codul administrativ, care reglementează regimul juridic al răspunderii administrativ-patrimoniale, cu caracter derogator de la regimul juridic de drept comun al răspunderii civile delictuale, consacrat de dispozițiile art. 1.357 din Codul civil. ... 24. S-a avut în vedere în argumentarea acestei opinii și faptul că atunci când persoana vătămată a solicitat anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție pentru cererea de despăgubiri curge de la data la care aceasta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei, iar cererile formulate pe cale separată se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, și se supun normelor acestei legi în ceea ce privește procedura de judecată și taxele de timbru, concluzia fiind confirmată și de considerentele Deciziei nr. 22/2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. ... 25. În acest sens au fost exprimate puncte de vedere de către judecătorii din cadrul Judecătoriei Piatra-Neamț, Judecătoriei Reșița, Curții de Apel Timișoara, Judecătoriei Câmpeni, Curții de Apel Brașov, Curții de Apel Craiova, Curții de Apel București, Tribunalului Ilfov, Tribunalului Giurgiu și Tribunalului Ialomița. ... 26. Într-o altă opinie s-a apreciat că în ipoteza de față acțiunea este admisibilă pe calea dreptului comun. ... 27. S-a argumentat că este admisibilă cererea îndreptată împotriva unei instituții publice, întemeiată pe dispozițiile art. 1.357 și următoarele din Codul civil, în raport cu pct. 77 din Decizia nr. 22/2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. ... 28. În același sens au fost exprimate puncte de vedere teoretice de către judecătorii din cadrul Judecătoriei Oravița. ... 29. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării. ... ...