Decizia ÎCCJ nr. 352/2025 (HP)Punctul XII.2

XII.2. Asupra fondului cauzei 67. Astfel cum s-a arătat cu ocazia analizei condițiilor de admisibilitate, chestiunea ce necesită o dezlegare pe fondul cauzei vizează modalitatea de armonizare a dispozițiilor Codului muncii cu cele ale Legii-cadru nr. 153/2017 și a legilor anuale care dispun asupra modalității de aplicare a acesteia. ... 68. Este de menționat că, potrivit art. 41 alin. (2) din Constituție, „Munca și protecția socială a muncii“: „Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege.“ ... 69. Potrivit art. 160 din Codul muncii, salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri, salariul de bază minim brut reprezintă suma minimă la care are dreptul salariatul pentru munca prestată, iar salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă suma stabilită anual prin hotărâre a Guvernului, în condițiile art. 164 din același cod, corespunzătoare programului normal de muncă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai și de muncă, în special a gradului de adecvare a salariului minim, în vederea asigurării unui nivel de trai decent. ... 70. Prevederile art. 164 din Codul muncii instituie obligația pentru angajatori de a nu negocia și a nu stabili salarii de bază brute sub valoarea salariului de bază minim brut orar; de asemenea, prin hotărâre a Guvernului sau negocieri colective nu pot fi stabilite salarii minime brute sub valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, toate drepturile și obligațiile stabilite, potrivit legii, prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se determină utilizând nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, iar angajatorii sunt obligați să garanteze în plată salariaților un salariu de bază brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut prevăzut la art. 160 alin. (3) din Codul muncii. ... 71. Curtea Constituțională a reținut în Decizia nr. 545 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 2 iulie 2012 (Decizia Curții Constituționale nr. 545/2012), în privința art. 47 din Constituție referitor la nivelul de trai, că „nivelul de trai decent este un concept relativ, ceea ce înseamnă că, în stabilirea sau definirea acestuia, legiuitorul are un rol preponderent în funcție de capacitatea economică și financiară a țării; or, salariile plătite din fonduri publice respectă un atare nivel, ele neputând coborî sub salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, (referindu-se la Legea nr. 285/2010, Legea nr. 118/2010 și hotărârile de guvern pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aferente acelei perioade s.n.) (...) fiind deci, de principiu, superioare din punctul de vedere al cuantumului acestui nivel apreciat ca minim al decenței în privința cuantumului salariilor“. ... 72. Rezultă din textele de lege menționate faptul că, în raporturile juridice de muncă, angajatorii sunt obligați să stabilească un nivel al salariului de bază brut al angajaților care să nu fie mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. ... 73. Legea-cadru nr. 153/2017 vizează doar o categorie de angajați, și anume pe aceea a personalului plătit din fondurile publice. Deși prin art. 12 alin. (2) din legea-cadru se instituie obligația de a utiliza venitul brut minim garantat în plată ca baza 0 în stabilirea salariilor (începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare), potrivit dispozițiilor art. 38, în perioada de aplicare etapizată a legii, 2017-2022, dar și ulterior anului 2022, prin legile anuale de salarizare, a fost prorogată aplicarea art. 12 alin. (2) din legea-cadru, salariile de bază rămânând plafonate la nivelul anului anterior sau primind o majorare într-un procent prevăzut în legea anuală, distinctă de algoritmul de calcul prevăzut în legea-cadru și fără a se depăși nivelul prevăzut pentru anul 2022. ... 74. Potrivit definiției legale conținute în art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. IIX la aceeași lege-cadru. Prin urmare, salariul de bază include și gradațiile acordate pentru o anumită vechime în muncă. ... 75. Necorelarea legislativă ce necesită interpretarea normelor juridice aplicabile a apărut în momentul în care, la nivelul unei categorii socioprofesionale cum este cea a asistenților personali, salariul minim brut pe țară garantat în plată a devenit mai mare decât salariul de bază calculat conform Legii-cadru nr. 153/2017 pentru o anumită vechime. ... 76. Întrucât legile anuale de salarizare derogă de la dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, în perioada de temporizare a aplicării acestei legi salariul de bază nu se stabilește pornind de la un salariu minim brut pe țară garantat în plată, la care se aplică gradațiile și, ulterior, majorările, ci este cel reprezentat de cuantumul aflat în plată în anul anterior, care include gradațiile corespunzătoare vechimii în muncă și căruia i se aplică majorările stabilite prin legile anuale de salarizare, potrivit dispozițiilor acestora, în speță fiind plafonat la valoarea nominală a anului 2022. ... 77. Pe de altă parte, nu se poate considera că legea-cadru este o lege specială, derogatorie de la dreptul comun, astfel că personalului plătit din fondurile publice nu i se aplică prevederile art. 164 din Codul muncii, ci, exclusiv, dispozițiile legii-cadru și ale legilor anuale de salarizare, întrucât, pentru a reține o astfel de interpretare, ar fi trebuit ca legiuitorul să deroge în mod expres de la prevederile art. 164 din Codul muncii, înlăturând, pentru personalul plătit din fondurile publice, obligația de a calcula drepturile salariale prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. ... 78. Astfel cum s-a susținut și în opinia specialiștilor care au răspuns solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție de a-și exprima un punct de vedere asupra interpretării dispozițiilor menționate, dispozițiile art. 164 din Codul muncii reprezintă o normă general obligatorie aplicabilă tuturor raporturilor de muncă. ... 79. Lipsa unei derogări exprese în acest sens impune concluzia că dispozițiile art. 164 din Codul muncii se aplică și sistemului bugetar, caz în care salariul de bază brut al personalului plătit din fonduri publice corespunzător unei anumite vechimi în muncă în plată, căruia i se aplică majorarea prevăzută de legea anuală de salarizare, nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în raport cu care se vor calcula celelalte elemente salariale. ... 80. Urmează a se avea în vedere și faptul că, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale legilor anuale de salarizare ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2023), salariul de bază brut lunar, indiferent că este reprezentat sau nu de salariul minim brut garantat în plată, a rămas plafonat la valoarea nominală de la nivelul anului 2022. ... 81. În acest context, plecând de la premisa că salariul de bază în plată pentru o anumită vechime în muncă, calculat conform Legii-cadru nr. 153/2017 și legilor anuale de salarizare, nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată, cele două niveluri urmează a se supune unui proces de comparare. Dacă salariul de bază în plată este mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată, se ajustează până la concurența acestuia din urmă. ... 82. Consecința aplicării acestui algoritm este aceea că salariile astfel calculate, care depășesc salariul minim garantat, rămân neschimbate, întrucât dispozițiile art. 164 din Codul muncii nu impun corelarea salariilor într-o raportare progresivă, ci doar împiedică acordarea unui salariu mai mic decât acesta, pentru un program normal de muncă. ... 83. Prin aplicarea coroborată a textelor de lege menționate, această limitare ar putea avea ca efect eliminarea diferențelor dintre salariații cu vechimi diferite, pe măsură ce salariul minim brut garantat în plată va crește. ... 84. Această interpretare ține cont de principiul protecției sociale, astfel cum este definit în art. 160 alin. (4) din Codul muncii și interpretat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 545/2012, în sensul că salariile plătite din fonduri publice nu pot coborî sub salariul minim brut garantat în plată. Totodată, respectă principiul sustenabilității financiare, astfel cum este reglementat de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condițiile legii, egalizarea salariilor între gradații neputând fi asociată încălcării unui alt principiu cu forță juridică egală celui enunțat anterior, care să instituie obligativitatea menținerii diferențierii salariale rezultând din acordarea gradației, ci doar a algoritmului de calcul prevăzut de lege, situație ce nu va putea fi readusă în parametrii inițiali decât prin intervenția legiuitorului. ... ...