Decizia ÎCCJ nr. 192/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept III.1. Cererea de chemare în judecată 12. Prin plângerea înregistrată la data de 13.09.2022 pe rolul Judecătoriei Baia Mare cu numărul unic de dosar 10.151/182/2022, petenta AAA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta BBB, anularea procesului-verbal seria xxx nr. xxxx din xxx, prin care societatea a fost sancționată contravențional cu sancțiunea principală a avertismentului și sancțiunea complementară constând în confiscarea sumei de 3.066.062 lei. În subsidiar, prin plângerea formulată, petenta a solicitat înlăturarea integrală a sancțiunii complementare sau reducerea cuantumului sumei de 3.066.062 lei. ... 13. Prin procesul-verbal indicat supra s-a reținut incidența prevederilor art. 18 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000, întrucât petenta a introdus în țară, în cadrul sistemului de perfecționare pasivă, bijuterii din Turcia, deși deținea autorizație doar pentru efectuarea de operațiuni cu metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase, iar nu și cu privire la introducerea în țară a metalelor și pietrelor prețioase, cea din urmă autorizație fiind obținută numai ulterior controlului efectuat de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor („A.N.P.C.“), faptă ce ar reprezenta o încălcare a art. 8 alin. (1) din sus-indicatul act normativ. ... 14. În motivarea cererii, petenta a învederat, în esență, că nu se impunea autorizarea sa specială pentru operațiunea de introducere în țară a metalelor și pietrelor prețioase, întrucât bijuteriile au fost introduse în țară în cadrul sistemului de perfecționare pasivă, context în care operațiunea nu putea fi catalogată ca o activitate de comerț, pentru că, în urma acesteia, petenta nu a obținut profit, dar și că metalele prețioase prelucrate în vederea revânzării nu sunt cumpărate. ... 15. S-a mai arătat că sistemul de perfecționare pasivă presupune, în mod automat, readucerea bunurilor în țară, astfel încât operațiunea în cauză nu poate fi privită ca o activitate comercială distinctă, motiv pentru care nu este incidentă condiția autorizării pentru introducerea bunurilor în țară, pentru că aceasta ar nega regimul perfecționării pasive. În fine, s-a susținut că obținerea autorizării de derulare a activității în regim de perfecționare pasivă este, în sine, necesară și suficientă pentru reintroducerea în țară a bunurilor obținute în regim de perfecționare pasivă, fără a mai fi necesară o autorizare suplimentară realizată de către A.N.P.C., întrucât această operațiune nu presupune un import de bunuri, societatea fiind și rămânând proprietarul bunurilor pe durata întregului proces de derulare a activității în regim de perfecționare pasivă. ... ... III.2. Sentința civilă pronunțată de prima instanță 16. Prin Sentința nr. xxx din xxx, Judecătoria Baia Mare a respins plângerea formulată de petentă, reținând, în esență, că petenta nu deținea o autorizație pentru introducerea în țară a metalelor, iar tipicitatea faptei reținute prin procesul-verbal nu este condiționată de existența sau inexistența unui profit strict în urma desfășurării activității supuse autorizării, fiind suficient ca operațiunea să constituie o acțiune de intermediere în circulația bunurilor, făcută în mod organizat și sistematic, condiție îndeplinită în cauză. ... 17. Prima instanță a învederat că regimul perfecționării pasive, reglementat de Codul vamal al Uniunii, nu exclude necesitatea autorizării pentru introducerea în țară a metalelor prețioase conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000, întrucât perfecționarea pasivă reprezintă un beneficiu fiscal-vamal și nu atrage o exonerare de la obligația deținerii autorizațiilor necesare pentru scoaterea și introducerea în țară a bunurilor obiect al perfecționării pasive, autorizații care, în ipoteza incidentă în cauza principală, au drept scop existența unei evidențe clare a operațiunilor cu metale prețioase, astfel că cele două tipuri de proceduri au fundamente și finalități diferite. ... ... III.3. Apelul formulat în cauză 18. Petenta AAA a criticat, prin cererea de apel, soluția primei instanțe, susținând, printre altele, că impunerea obligației de autorizare pentru introducerea în țară a metalelor prețioase, în considerarea prevederilor art. 8 alin. (1) și art. 2 pct. 2 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 ar contraveni art. 211 alin. (1) și art. 259 alin. (1) și (3) din Codul vamal al Uniunii, în baza cărora autorizarea reglementată de aceste din urmă prevederi ar fi suficientă pentru toate etapele pe care le presupune regimul de perfecționare pasivă, întrucât, în baza acestui regim, reintroducerea bunurilor în țară ține de esența acestuia, iar reintroducerea bunurilor în țară este diferită de introducerea metalelor prețioase ca operațiune independentă reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000. ... 19. În continuare, s-a susținut atât faptul că operațiunea de reintroducere în țară nu poate fi sancționată, întrucât reprezintă o obligație ce decurge din regimul de perfecționare pasivă, cât și faptul că norma legală evocată drept temei al procesului-verbal atacat sancționează operațiunea de introducere în țară a metalelor prețioase, iar, în cazul regimului de perfecționare pasivă, bunurile sunt reintroduse în țară. ... 20. De asemenea, apelanta a subliniat și că operațiunea de reintroducere în țară a metalelor prețioase nu reprezintă un act sau fapt de comerț, întrucât bunurile nu au ieșit, niciun moment, din patrimoniul apelantei. ... ... III.4. Întâmpinarea la apel 21. Intimata BBB a formulat întâmpinare față de cererea de apel, prin care a solicitat respingerea căii de atac, argumentând, printre altele, în sensul că reglementările privind regimul perfecționării pasive și regimul autorizării introducerii în țară a metalelor prețioase nu se exclud reciproc, primul reprezentând un simplu beneficiu fiscal-vamal, care nu atrage exonerarea de la obligația obținerii autorizației reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 pentru introducerea în țară a metalelor prețioase și a pietrelor prețioase ce fac obiectul perfecționării pasive. Totodată, intimata a punctat că activitatea societății este una de producție, iar operațiunea de introducere în țară se circumscrie acestei activități, existând o diferență între materia primă și produsul finit, cu atât mai mult cu cât unele dintre bijuteriile produse în Turcia erau țintuite cu pietre, pietre care nu au fost niciodată oferite ca materie primă. ... ... ...