Decizia CCR nr. 269/2019Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Susține că noțiunea de „competență funcțională“ este subsumată competenței după materie sau după calitatea persoanei, doctrina definind-o ca fiind acea competență ce se referă la categoria de parchet sau instanță căreia îi revine sarcina de a urmări sau de a judeca o anumită cauză. Totodată, sensul cel mai des întâlnit al acestei noțiuni este acela care se referă la gradul ierarhic al instanțelor, stabilind dacă o instanță judecă în primă instanță, apel, recurs etc. Având în vedere dispozițiile art. 3 din Codul de procedură penală, competența funcțională este legată și de separarea funcțiilor judiciare, astfel încât ea poate fi analizată în orice fază a procesului penal. Așa fiind, competența funcțională sau după atribuții conturează categoriile de activitate pe care le poate desfășura un anumit organ judiciar, categorii de atribuții circumscrise fie naturii infracțiunii, fie unei calități speciale a făptuitorului din cauza respectivă. Prin urmare, această noțiune se subsumează competenței după materie sau după calitatea persoanei, nerespectarea sa atrăgând nulitatea absolută. De altfel, autorul este nemulțumit că, în cauză, măsura preventivă a fost analizată de judecătorie, astfel cum Curtea a statuat prin decizia de admitere, iar nu de instanța ierarhic superioară. Or, autorul excepției este, în sine, nemulțumit de aplicarea deciziei de admitere a Curții Constituționale anterior publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceste aspecte sunt însă nefondate, aplicarea de către organul judiciar a unei decizii a Curții Constituționale înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu poate contraveni dispozițiilor constituționale. ...