Decizia ÎCCJ nr. 193/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 34. La nivelul Curții de Apel București, Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în urma consultării realizate în cadrul secției, nu au fost identificate hotărâri judecătorești relevante. ... 35. În cadrul Secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București au fost identificate mai multe hotărâri judecătorești relevante, prin care au fost respinse cererile de chemare în judecată, cu motivarea că, potrivit dispozițiilor art. 229 din Codul muncii, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă. Contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților. Pentru ca instanța să poată interveni peste clauzele negociate de partenerii sociali la momentul încheierii contractelor colective de muncă este necesar ca părțile să fi stabilit clauze care încalcă condițiile de validitate stabilite de lege, la momentul încheierii acestor contracte colective. ... 36. La nivelul Tribunalului Ilfov s-a apreciat că art. 5 din Codul muncii și art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 permit stabilirea printr-un contract colectiv de muncă încheiat la nivelul unei instituții publice cum este Societatea XXX, care este reglementată de Legea nr. 41/1994 ca serviciu public de interes național, a unor limite de salarizare diferite, pentru funcții care fac parte din aceeași grupă de bază (2153) din COR, atât timp cât subdiviziunile pentru care sunt convenite limite diferite de salarizare vizează funcții diferite, cu atribuții diferite. ... 37. La nivelul Curții de Apel Iași, nu a fost identificată practică judiciară relevantă. ... 38. La nivelul Curților de Apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara nu a fost identificată practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opiniile teoretice exprimate de către judecători. ... 39. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...