Decizia CCR nr. 251/2018Punctul 21

21. În ce privește dispozițiile art. I pct. 32, cu referire la art. 40 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora Secția pentru judecători a CSM „numește și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție“, se arată că au fost adoptate în scopul corelării cu Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018, prin care Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 87 [cu referire la art. 53 alin. (1) , (2) , (7) și (8) ] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Or, deși dispozițiile art. 53 din Legea nr. 303/2004 au fost modificate, în urma reexaminării legii menționate, autorii sesizării semnalează faptul că, pentru modificarea operată la art. I pct. 32, nu se poate invoca argumentul corelării pentru punerea de acord cu decizia Curții, deoarece aceasta nu se poate pronunța cu privire la modul în care se corelează un articol supus controlului cu un alt text dintr-o lege asupra căreia nu s-a finalizat procedura legislativă. Faptul că în cadrul aceleiași Comisii speciale comune se dezbat legi de modificare și completare a legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 și nr. 317/2004 nu se poate constitui într-un argument pentru a justifica adoptarea unor amendamente de corelare între dispozițiile celor trei legi de modificare și completare, corelările putând fi realizate numai cu dispoziții din fondul activ al legislației, în caz contrar fiind încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ...