Decizia CCR nr. 251/2018Punctul 102

102. Autorii sesizării susțin, în continuare, că modificarea art. 40 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, prin art. I pct. 32, în sensul în care Secția pentru judecători a CSM numește și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, depășește limitele sesizării, deoarece nu a fost impusă direct de soluția pronunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018, ci de necesitatea corelării cu o altă lege, respectiv legea de modificare și completare a Legii nr. 303/2004, care, însă, nu este în vigoare. Se susține, astfel, că un amendament de corelare între cele trei legi de modificare și completare a Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 și nr. 317/2004, aflate în procedura parlamentară de reexaminare, depășește limitele reexaminării stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale și afectează, totodată, posibilitatea acesteia de a exercita controlul asupra unor astfel de articole prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta privind claritatea, precizia și predictibilitatea legii, pentru simplul motiv că instanța de contencios constituțional nu se poate pronunța cu privire la modul în care se corelează un text supus controlului cu un alt text dintr-o lege care încă nu produce efecte juridice, întrucât nu a fost finalizată procedura legislativă. ...