Decizia CCR nr. 691/2017Punctul 16

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 259 alin. (5) lit. g) din Codul de procedură penală reglementează o procedură de citare aplicabilă atunci când nu sunt cunoscute nici adresa unde locuiește suspectul sau inculpatul și nici locul său de muncă. Această procedură de citare are un caracter subsidiar, aspect ce rezultă din interpretarea gramaticală și sistematică a prevederilor art. 259 anterior menționat, urmând a fi aplicată doar în situația prevăzută la alin. (1) al art. 259 din Codul de procedură penală, respectiv dacă adresa unde locuiesc persoanele citate și adresa locului lor de muncă nu sunt cunoscute. Astfel, pentru ca procedura de citare să poată fi realizată și în ipoteza anterior arătată, legiuitorul a reglementat înștiințarea suspectului, a inculpatului, a părților, precum și a altor persoane, prin afișarea, la sediul organului judiciar, a unei asemenea înștiințări. Aceasta trebuie să cuprindă, alături de alte informații, prevăzute la art. 259 alin. (5) din Codul de procedură penală, mențiunea că, în cazul în care destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea citației în interiorul termenului stabilit de organul judiciar care a emis citația - termen în care destinatarul este în drept să se prezinte la organul judiciar pentru a i se comunica citația - citația se consideră comunicată la împlinirea acestui termen. ...