Decizia CCR nr. 667/2017Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că a formulat opoziție cambială prin care a invocat neregularitatea formală a unui titlu cambial reprezentat de un bilet la ordin, fără să invoce motive de fapt și de drept referitoare la fondul dreptului, așadar fără a pune în discuție creanța ce se executa. Precizează că, prin eventuala admitere a opoziției, instanța va constata că titlul nu are valoare cambială, ci este un înscris sub semnătură privată, dar creanța se va menține, doar că nu va mai avea la bază un titlu cambial, ci va fi valorificată pe calea dreptului comun, ca înscris sub semnătură privată. Arată că prin opoziția cambială nu se invocă excepții sau apărări care să vizeze fondul, respectiv creanța în sine a creditorului, ci se invocă excepții de ordin formal care sunt specifice dreptului cambial, situație în care nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Mai precizează că în actul normativ menționat nu este fixată o taxă judiciară de timbru în materie cambială, care constituie o ramură distinctă a dreptului, derogatoriu, special și prioritar față de normele dreptului comun, însă practica în materie a fost consecventă în a asimila timbrajul opoziției cambiale cu cel aferent contestației la executare. Arată că, în cauză, instanța se substituie legiuitorului, calculând taxa judiciară de timbru la valoarea ce se execută, punând petentul în imposibilitatea efectivă de a achita această taxă oneroasă și încălcându-i accesul la justiție. Precizează că principiul accesului liber la justiție implică și adoptarea de către legiuitor de reguli de procedură clare, prin care să se prescrie cu precizie condițiile în care justițiabilul își poate exercita drepturile procesuale, inclusiv situația reglementării pentru fiecare materie a taxelor judiciare de timbru, pentru a evita situațiile de echivoc ce blochează accesul petentului la valorificarea drepturilor sale. Arată, totodată, că, în opinia sa, o lege care conține o lacună ce este interpretată de instanțe în detrimentul justițiabilului nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și este incompatibilă cu principiul prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. ...