Decizia CCR nr. 524/2017Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate care, reiterând cele reținute în cuprinsul notelor scrise prin care a fost invocată excepția, solicită admiterea criticilor formulate. În esență, aceasta susține că prevederile art. 49 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 51/1995, care prevăd că deliberările și votul organelor de conducere colegiale constituie secret profesional, sunt neconstituționale, evident, în măsura în care se interpretează ca fiind exoneratoare de răspundere juridică personală a membrilor consiliilor baroului. Apreciază că textul de lege criticat este neconstituțional și prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a celor ale art. 194 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în măsura în care aceste prevederi nu ar fi aplicabile și membrilor consiliului baroului. În acest context, face referire la situația de fapt ce a generat invocarea prezentei excepții de neconstituționalitate, susținând că nemulțumirea sa decurge din împrejurarea că, deși a susținut examenul de intrare în Baroul București și a fost declarată admisă, totuși, cu încălcarea flagrantă a legii, membrii Consiliului Baroului București au decis că nu poate exercita profesia de avocat și au respins cererea sa de înscriere în Tabloul avocaților definitivi. Arată că, urmare a acestei situații, s-a adresat Baroului București pentru a i se comunica numele persoanelor care au contribuit la luarea acestei decizii, însă, invocându-se prevederile de lege criticate în speță, răspunsul la această solicitare a fost refuzat. Așa fiind, consideră că textul de lege criticat din Legea nr. 51/1995 este contrar dispozițiilor art. 52 alin. (3) și art. 72 alin. (1) din Constituție, care vin să stabilească norme derogatorii de la răspunderea juridică pentru anumite categorii de persoane, și anume, pentru parlamentarii care nu pot fi trași la răspundere pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, și pentru magistrați, care răspund numai pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență. Apreciază, astfel, că orice altă formă de adăugare la aceste norme constituționale este de natură a contraveni dispozițiilor art. 16, respectiv, celor ale art. 21 din Constituție, o atare reglementare fiind discriminatorie, întrucât instituie privilegii pentru o anumită categorie de persoane, și anume pentru membrii consiliilor barourilor din România, având în vedere că aceștia nu răspund personal sau material atunci când iau decizii cu încălcarea legii sau atunci când lezează drepturi ale terților. ...