Decizia CCR nr. 489/2016Paragraful 34

31. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, exprimându-şi opinia în Dosarul Curţii nr. 1.723D/2015, consideră că prevederile legale criticate sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Totodată, opinia instanţei este în sensul că textul de lege criticat descrie toate elementele de natură să caracterizeze actul ilicit. Noţiunile "persoană care are influenţă" sau "lasă să se creadă că are influenţă" nu necesită o clarificare suplimentară din partea legiuitorului fiind, la fel ca în cazul celorlalte infracţiuni, un element care se apreciază în concret. Sensul celor două noţiuni - "persoană care are influenţă" sau "lasă să se creadă că are influenţă" - este folosit în conformitate cu înţelesul de bază al acestora, astfel că nu există un sens juridic distinct care să facă necesară intervenţia legiuitorului pentru clarificarea noţiunii. Mai mult, constată că, în jurul acestui concept, a fost dezvoltată o practică judiciară constantă încă din anul 1969, incriminarea actuală preluând cele două noţiuni din Codul penal anterior, astfel că nu există niciun element de noutate în raport cu care să se aprecieze că ar exista posibilitatea unei interpretări diferite de cea dezvoltată în cei peste patruzeci de ani de aplicare a Codului penal anterior.