Decizia ÎCCJ nr. 53/2024 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 60. Curțile de apel Brașov și Ploiești au transmis hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării, iar Curtea de Apel Iași și tribunalele București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Vâlcea, Buzău și Dâmbovița au transmis puncte de vedere teoretice asupra acestor chestiuni. ... 61. Cu privire la prima chestiune de drept s-a conturat o orientare jurisprudențială în sensul că perioada în care o persoană, licențiată în drept, a ocupat funcții de specialitate juridică (ofițer M.A.I.) poate fi luată în considerare, la data de 14.12.2022, pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004. ... 62. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale (Decizia civilă nr. 688/A/2023 din 4 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.486/117/2022; Decizia civilă nr. 1.268/A/2023 din 19 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.731/117/2022; Decizia civilă nr. 333/A/2023 din 20 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.394/117/2022, și Decizia civilă nr. 704/A/2024 din 19 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 634/112/2023; definitive) și Tribunalului Covasna - Secția civilă (Sentința civilă nr. 1.002 din 21 decembrie 2023, definitivă prin neapelare). ... 63. În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: Tribunalele Ialomița, Ilfov, Vâlcea, Buzău și Dâmbovița. ... 64. În susținerea orientării menționate la paragraful 61 au fost expuse argumentele redate în continuare. ... 65. Au fost invocate dispozițiile art. 1, art. 2 alin. (1) , (2) și (3) , art. 3 și ale anexei nr. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 498/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind echivalarea stagiului efectuat în funcții militare și funcții specifice poliției, în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiul în funcții civile; considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 26/2015 și ale deciziilor Curții Constituționale nr. 675 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 7 ianuarie 2022 („Decizia Curții Constituționale nr. 675/2021“) și nr. 264 din 9 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 14 iulie 2023 („Decizia Curții Constituționale nr. 264/2023“), concluzionându-se că funcția de ofițer de poliție în domeniul cercetări penale a fost echivalată cu cea de consilier juridic, iar exercitarea acestei din urmă profesii juridice a fost asimilată de legiuitor cu vechimea utilă în magistratură pentru acordarea pensiei de serviciu, astfel cum rezultă din prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022. ... 66. Așadar, începând cu data de 18.10.2018, odată cu modificarea art. 86 din Legea nr. 303/2004, nu se mai regăsesc în textul legal menționat funcțiile de ofițer de poliție judiciară, expert criminalist cu studii superioare juridice sau personal de probațiune cu studii superioare juridice, însă aceasta nu prezintă relevanță pentru situația reclamantului, întrucât activitatea prestată de reclamant în perioada 12.07.1997-7.06.2004 reprezintă echivalentul funcției civile de consilier juridic. ... 67. Prin urmare, raportat la vârsta apelantului-reclamant, dispoziția legală în temeiul căreia putea beneficia de pensia de serviciu era cea de la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, în condițiile dovedirii unei vechimi numai în funcțiile enumerate în cuprinsul articolului sus-menționat, și de la art. 86 din Legea nr. 303/2004. Cu toate acestea, faptul că funcția de ofițer de poliție nu se regăsește printre funcțiile enumerate de lege nu are relevanță în speță, în condițiile în care activitatea desfășurată de reclamant a fost echivalată cu cea de consilier juridic încă de la data la care s-a constatat că îndeplinește condițiile de participare la concursul de admitere în magistratură. ... 68. În acest context, s-a constatat că art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 recunoaște dreptul reclamantului la păstrarea beneficiului vechimii în magistratură recunoscut potrivit Legii nr. 92/1992. ... 69. Nesocotirea echivalării funcției de ofițer de poliție cu funcția civilă de consilier juridic, reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 498/2004, în temeiul căreia reclamantului i s-a recunoscut dreptul de a participa la concursul de admitere în magistratură din anul 2005, ajunge să pună sub semnul îndoielii întreaga carieră de magistrat a reclamantului, deoarece atât art. 82, cât și art. 86 din Legea nr. 303/2004, coroborate, includ în vechimea în magistratură, necesară acordării pensiei de serviciu, perioada în care judecătorul sau procurorul a îndeplinit funcția de consilier juridic, iar art. 33 din Legea nr. 303/2004 pornește de la aceeași premisă a exercitării funcției de consilier juridic minimum 5 ani pentru numirea în magistratură în condițiile acestui text legal. ... 70. Altfel, într-o interpretare contrară s-ar recunoaște efecte total opuse unor situații juridice premisă identice din norme juridice diferite, în sensul că vechimea în funcția de ofițer de poliție poate fi asimilată celei civile de consilier juridic pentru numirea în magistratură, însă această echivalare nu mai poate fi luată în considerare la stabilirea vechimii în magistratură necesare acordării pensiei de serviciu. ... 71. Din analiza acestor norme legale incidente rezultă consecvența legiuitorului în utilizarea termenilor legali și uniformitatea reglementării care se articulează în mod armonios, fără a pune probleme de interpretare, neputând, în mod obiectiv, să justifice o pretinsă intenție a legiuitorului de a excepta de la asimilarea ca vechime în magistratură perioada în care magistratul a îndeplinit o funcție echivalentă, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2004, cu cea de consilier juridic, aspect care a fost verificat și confirmat de Consiliul Superior al Magistraturii cu ocazia înscrierii la concurs și a efectuării propunerii de numire în funcția de judecător, adresată Președintelui României. ... 72. Art. 33 din Legea nr. 303/2004, în temeiul căreia reclamantul a intrat în magistratură, instituie cerința vechimii în specialitate de cel puțin 5 ani în funcția de consilier juridic, astfel încât o interpretare contrară efectelor acestei echivalări cu ocazia verificării vechimii în magistratură necesare deschiderii dreptului la pensia de serviciu cu privire la perioadele asimilate în care magistratul a deținut funcția de consilier juridic tinde să se abată, în mod nepermis, de la principiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), respectiv de la dispozițiile art. 37 alin. (1) din actul normativ anterior menționat. ... 73. Prin urmare, dacă s-a considerat, cu ocazia concursului de admitere în magistratură a reclamantului și a numirii acestuia în funcția de judecător, că funcția de ofițer de poliție echivalează, în raport cu atribuțiile sale efective, cu funcția de consilier juridic și că reclamantul îndeplinește cerința vechimii de 5 ani în specialitate, nu mai este posibilă, în condițiile în care art. 82 și art. 86 din Legea nr. 303/2004 recurg la aceeași noțiune de consilier juridic, să se dea o altă interpretare perioadei în care reclamantul a fost ofițer de poliție, pentru că ar fi afectat în cele din urmă statutul reclamantului. ... 74. Având în vedere succesiunea în timp a legilor care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor (art. 86 din Legea nr. 303/2004, art. 44 din Legea nr. 92/1992), rezultă că, și în prezent, perioada în care judecătorul sau procurorul a fost ofițer de poliție cu studii superioare juridice constituie vechime în magistratură, această vechime fiind un drept câștigat și menținut și în prezent. ... 75. În același sens sunt și prevederile art. 3 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, iar conform art. III din Legea nr. 86/2021 privind modificarea art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și privind abrogarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (Legea nr. 86/2021), „Dispozițiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018, rămân în vigoare și după data încetării efectelor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr. 239/2019“. ... 76. De altfel, nerecunoașterea activității desfășurate de către ofițerul specialist (licențiat în drept) anume desemnat în cadrul organului de cercetare penală al poliției conform art. 201, 202 și 207 din Codul de procedură penală ca activitate de specialitate juridică și implicit vechime în magistratură potrivit art. 86 din Legea nr. 303/2004 a fost considerată tratament diferențiat de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării („CNCD“) prin Hotărârea nr. 59 din 13 martie 2007. ... 77. Această hotărâre a stat la baza modificării art. 33 și art. 86 din Legea nr. 303/2004, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2007), și s-a permis, astfel, ofițerilor de poliție cu studii superioare juridice să participe la examenul de admitere în magistratură (art. 33 din Legea nr. 303/2004), iar perioada în care au îndeplinit această funcție a fost considerată vechime în magistratură (art. 86 din Legea nr. 303/2004), utilă la deschiderea dreptului la pensie (art. 82 din Legea nr. 303/2004). ... 78. În expunerea de motive la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2007 a fost invocată Hotărârea CNCD nr. 59/2007. ... 79. Prin urmare, legiuitorul a recunoscut starea de discriminare în care se aflau ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice față de alte categorii de absolvenți ai facultății de drept. ... 80. Ofițerii de poliție cu studii superioare juridice desfășurau activități de cercetare penală, atribuțiile acestora fiind, potrivit Codului de procedură penală din 1968, aproape identice cu cele ale procurorului, până la momentul actului de sesizare a instanței (art. 264 din Codul de procedură penală din 1968). ... 81. Și după organizarea poliției judiciare, sub aspectul atribuțiilor de serviciu și al controlului ierarhic, așa cum rezultă din art. 2, 6 și 9 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, polițiștii care fac parte din poliția judiciară își desfășoară activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, promovarea și eliberarea din funcțiile structurilor poliției judiciare se fac, potrivit normelor de competență, prin ordin al ministrului administrației și internelor, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar cercetarea disciplinară a polițiștilor din cadrul poliției judiciare se angajează la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 82. Potrivit art. 132 din Constituția României, republicată, și procurorii își desfășoară activitatea potrivit principului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic superior, sub autoritatea ministrului justiției, lipsindu-le independența judecătorilor. ... 83. Ofițerii de poliție judiciară au un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de polițiști, așa cum rezultă din art. 131 alin. (3) din Constituția României, republicată. ... 84. Pe de altă parte, se arată că dispozițiile art. 42-45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 360/2002), sunt similare cu cele ale art. 5-10 din Legea nr. 303/2004 sau art. 231-234 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările ulterioare (Legea nr. 303/2022), aflată în vigoare la acest moment, pentru ambele categorii fiind prevăzute aceleași incompatibilități și interdicții, ce rezultă inclusiv din art. 46-53 din Codul de procedură penală din 1968. ... 85. Făcând aplicarea art. 192 din Legea nr. 263/2010, în vigoare de la 1 ianuarie 2011 până la 31 august 2024, rezultă că perioada în care judecătorul sau procurorul a fost polițist cu studii superioare juridice revine sistemului pensiilor militare de stat neintegrat sistemului public de pensii, iar perioada în care a îndeplinit funcția de judecător sau procuror face parte din sistemul public de pensii, astfel că cele două stagii de cotizare se recunosc reciproc. ... 86. Într-o altă opinie teoretică, fără susținere jurisprudențială, s-a apreciat că perioada în care o persoană, licențiată în drept, a ocupat funcții de specialitate juridică (ofițer M.A.I.) nu poate fi luată în considerare, la data de 14.12.2022, pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004. ... 87. Această orientare teoretică a fost exprimată în punctele de vedere trimise de următoarele instanțe: Curtea de Apel Iași și tribunalele București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Giurgiu și Teleorman. ... 88. În susținerea opiniei teoretice redate mai sus s-au invocat considerentele prezentate în continuare. ... 89. Dispozițiile art. 82 alin. (2) ultima teză și ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 prevăd în mod expres și limitativ care sunt funcțiile asimilate celor de judecător și procuror. Dacă, în situația din speță, s-ar aprecia că vechimea unei persoane licențiate în drept, în funcții de specialitate juridică (ofițer M.A.I.), ar reprezenta „vechime în magistratură“, s-ar adăuga, în mod nepermis, la lege. ... 90. Sunt invocate, totodată, considerentele exprimate în cadrul deciziilor Curții Constituționale nr. 675/2021, paragraful 17, și nr. 264/2023, concluzionându-se că legiuitorul a optat a acorda ofițerilor de poliție judiciară cu studii superioare juridice doar beneficiul numirii în magistratură, conform art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, nu și pe cel al asimilării perioadei în care au exercitat această profesie cu vechimea în magistratură, pentru acordarea pensiei de serviciu. ... 91. Cu privire la cea de-a doua chestiune de drept s-a conturat o opinie teoretică, nesusținută de practică judiciară, unanimă, în sensul că nu există niciun impediment care să rezulte din prevederile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ca pentru perioadele în care o persoană ce a ocupat funcții de specialitate juridică, în calitate de ofițer de poliție judiciară, valorificate prin acordarea unei pensii militare de stat, să obțină, ulterior, acordarea unei pensii de serviciu (magistrat), în condițiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004. ... 92. Această opinie teoretică a fost exprimată în cadrul punctelor de vedere trimise de următoarele instanțe: tribunalele București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Ialomița, Ilfov, Vâlcea, Buzău și Dâmbovița. ... 93. În susținerea punctelor de vedere teoretice s-a argumentat că perioadele în care o persoană a ocupat funcții de specialitate juridică (ofițer de poliție), chiar dacă au fost valorificate în vederea stabilirii dreptului la pensie de serviciu conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, pot fi valorificate la stabilirea dreptului de pensie conform Legii nr. 303/2004, nefiind vorba despre o dublă valorificare, dat fiind faptul că, la momentul stabilirii și a acestui din urmă drept, beneficiarul trebuie să opteze, conform art. 51 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, pentru obținerea uneia dintre cele două pensii de serviciu. ... 94. În fapt, la momentul acordării dreptului la pensia militară, petentul nu avea opțiunea între aceasta și pensia de magistrat, întrucât nu îndeplinea încă condiția vechimii pentru cea din urmă. ... 95. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. ... 96. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică în prezent practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...