Decizia ÎCCJ nr. 13/2024 (RIL)Punctul IV

IV. Examenul practicii judiciare 24. Analizând hotărârile judecătorești pronunțate în materie, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov a identificat două orientări jurisprudențiale. ... 25. Într-o primă orientare, s-a apreciat că indemnizația de hrană trebuie inclusă în baza de calcul al indemnizației de concediu de odihnă. ... 26. Argumentele care stau la baza acestei opinii sunt următoarele: a) indemnizația de hrană constituie un spor sau un venit cu caracter permanent, astfel după cum se deduce din art. 18 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017; ... b) în cele trei luni anterioare celei în care se efectuează concediul de odihnă angajatul a fost îndreptățit la indemnizație de hrană și, ca urmare, în acord cu dispozițiile art. 150 alin. (1) și (2) din Codul muncii, indemnizația de concediu de odihnă nu poate fi inferioară; ... c) aceeași concluzie, respectiv că pe durata concediului anual de odihnă lucrătorul trebuie să primească remunerația obișnuită, întrucât obiectivul cerinței de a plăti acest concediu este acela de a pune lucrătorul în timpul concediului de odihnă într-o situație care este, în ceea ce privește salariul, comparabilă cu perioadele de muncă, este impusă de interpretarea Directivei 2003/88/CE, rezultată din Hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate în Cauza C-155/10, Williams și alții (paragrafele 19-28), C-385/17, C-514/20, și de considerentele Deciziei nr. 23 din 15 noiembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 20 ianuarie 2022 (Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021); ... d) concediul de odihnă este intrinsec legat de activitatea desfășurată anterior efectuării acestuia, fiind destinat să asigure refacerea capacității de muncă afectate, între altele, de condițiile de muncă, și este firesc ca drepturile bănești aferente concediului de odihnă să fie stabilite în raport cu salariul lunar corespunzător perioadei de activitate; ... e) dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 250/1992 și ale Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 nu pot fi reținute în cauză, în considerarea faptului că eventualele inadvertențe de ordin legislativ (în sensul în care cele două acte normative anterior indicate restrâng sfera drepturilor ce intră în baza de calcul al indemnizației de concediu de odihnă potrivit Codului muncii și nu se corelează cu dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017, care instituie obligativitatea plății și caracterul lunar al indemnizației de hrană) se impun a fi înlăturate în aplicarea principiului interpretării conforme, potrivit paragrafului 59 al hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-684/16: „Principiul interpretării conforme impune ca instanțele naționale să facă tot ce ține de competența lor, luând în considerare dreptul intern în ansamblul său și aplicând metodele de interpretare recunoscute de acesta, în vederea garantării efectivității depline a directivei în discuție și în vederea identificării unei soluții conforme cu finalitatea urmărită de aceasta“ (Hotărârea din 24 ianuarie 2012, Dominguez, C-282/10, EU:C:2012:33, pct. 27 și jurisprudența citată). ... ... 27. În sensul acestei opinii au fost indicate, cu titlu exemplificativ, hotărâri definitive pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Ialomița - Secția civilă. ... 28. De asemenea, au fost indicate și două sentințe civile nedefinitive, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția I civilă și Tribunalul Covasna - Secția civilă. ... 29. Într-o a doua orientare jurisprudențială, au fost respinse cererile de chemare în judecată formulate în situații de același gen. În motivarea acestei opinii s-au reținut, în esență, următoarele: a) indemnizația de hrană este reglementată în secțiunea a 2-a din cap. II al Legii-cadru nr. 153/2017, la art. 18, sub titlul „Alte drepturi salariale“, și, ca urmare, nu poate fi considerată spor în sensul legii menționate și al Codului muncii; ... b) art. 150 din Codul muncii reprezintă o normă cu caracter general și este exclus de la aplicabilitate de dispozițiile art. 18 alin. (1) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, care sunt dispoziții cu caracter special; ... c) art. 22 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 6/2007 nu reglementează indemnizația de hrană; ... d) conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, în interpretarea art. 7 din Directiva 2003/88/CE și a clauzei 3 din acordul anexat Directivei 2009/79/CE, acele elemente ale remunerației globale a salariatului care au ca scop acoperirea unor costuri accesorii sau ocazionale, intervenite în contextul executării sarcinilor care îi revin lucrătorului, nu trebuie luate în considerare la calculul indemnizației de concediu de odihnă; ... e) indemnizația de hrană nu reprezintă o compensare a unui inconvenient legat în mod intrinsec de executarea sarcinilor de serviciu (adică pentru compensarea unui efort suplimentar pe care trebuie să îl facă salariatul în executarea sarcinilor de serviciu sau a riscului pe care îl presupune munca) și nu este aferentă statutului personal sau profesional al salariatului, nefiind stabilită și acordată în considerarea condițiilor specifice ale locurilor de muncă și atribuțiilor corespunzătoare statutului profesional; ... f) indemnizația de hrană reprezintă o sumă primită pe perioada executării sarcinilor de serviciu, cu caracter alimentar, fiind un cost accesoriu intervenit în contextul executării sarcinilor de serviciu; ... g) raportat la art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992, indemnizația de hrană este exceptată de legiuitor de la calculul indemnizației de concediu de odihnă; ... h) indemnizația de hrană nu are caracter permanent, fiind strâns legată de activitatea efectiv prestată de către angajat și se acordă doar în intervalul de timp în care aceasta a fost prestată; ... i) natura juridică a indemnizației de hrană trebuie să respecte Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 5 iunie 2020 (Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020), potrivit căreia drepturile de hrană sunt drepturi cu reglementare distinctă, intenția legiuitorului fiind în sensul acordării acestui drept salarial numai proporțional cu timpul efectiv lucrat; ... j) Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021 se referă la altă categorie profesională - funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare - și la sporurile pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase. ... ... 30. În sensul acestei opinii au fost indicate, cu titlu exemplificativ, hotărâri judecătorești definitive, pronunțate de Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Oradea - Secția contencios administrativ și fiscal. ... ...