Decizia ÎCCJ nr. 37/2024 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 61. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor de judecată asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. În urma consultării materialelor transmise de către curțile de apel și instanțele arondate acestora, s-a constatat că punctele de vedere nu sunt unitare, fiind identificate mai multe orientări: ... 62. a. Într-o primă orientare, majoritară, s-a considerat că: Instanțele de judecată nu sunt obligate să lase neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripției, dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în limitele rezultate din Hotărârea Curții de Justiție pronunțată în 24 iulie 2023 în Cauza C-107/23 PPU. ... 63. În susținerea acestei opinii s-a reținut, în esență, că nu pot fi înlăturate de la aplicare dispozițiile din dreptul român privind prescripția răspunderii penale, ca efect al hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene relevante, în special Hotărârea din 24 iulie 2023, în Cauza Lin, C-107/23 PPU, respectiv Ordonanța din 9 ianuarie 2024, în Cauza Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Brașov, C-131/23, în sensul considerării ca fiind întrerupt termenul de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25.06.2018). ... 64. Interpretarea potrivit căreia actele de procedură legal efectuate până la data de 25 iunie 2018 întrerup termenul de prescripție a răspunderii penale încalcă principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este protejat în dreptul român, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, inclusiv sub aspectul regimului prescripției răspunderii penale. ... 65. În dreptul român, prescripția răspunderii penale este considerată în doctrină și jurisprudență o instituție de drept penal material, iar Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 297/2018, a relevat faptul că legea penală, în ansamblul ei, este supusă atât exigențelor calității legii, impuse prin dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) , cât și celor ale principiului legalității incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta este reglementat la art. 23 alin. (12) din Constituția României. Prin urmare, prescripția răspunderii penale, nu numai că este guvernată de principiul legii penale mai favorabile, dar regimul ei trebuie să respecte exigențele calității legii și ale principiului legalității incriminării și a pedepsei. ... 66. Această concluzie este în concordanță și cu cele statuate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene care a reținut, în Hotărârea pronunțată în Cauza M.A.S. și M.B., că „Republica Italiană era liberă, la acea dată să prevadă că, în ordinea sa juridică, acest regim ține, asemenea normelor privind definirea infracțiunilor și stabilirea pedepselor, de dreptul penal material și este supus, la fel ca aceste din urmă norme, principiului legalității infracțiunilor și pedepselor“ (pct. 45). O interpretare contrară ar echivala cu agravarea, în cursul unei proceduri penale, a regimului răspunderii penale a celor vizați de aceste proceduri, contrar cerințelor privind previzibilitatea, precizia și neretroactivitatea, inerente principiului legalității infracțiunilor și pedepselor. ... 67. Inculpații nu puteau prevedea în mod rezonabil, anterior pronunțării Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 24 iulie 2023, că articolul 325 din TFUE ar impune instanței naționale, în condițiile stabilite în hotărâre, să lase neaplicate dispozițiile naționale, așa cum au fost interpretate prin deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale și Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 68. S-a apreciat că, dacă ar fi lăsat neaplicat standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de data de 25 iunie 2018, ar fi încălcat principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel că instanțele nu se pot conforma unei asemenea obligații, chiar dacă aceasta presupune menținerea unei situații naționale incompatibile cu dreptul Uniunii Europene. ... 69. Împrejurarea că legiuitorul a intervenit în cadrul termenului de 45 de zile prevăzut de dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție și a pus în acord cu dispozițiile constituționale prevederile legale, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022, care a fost publicată anterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022, nu conduce la o altă concluzie, câtă vreme în cuprinsul acestei decizii, Curtea Constituțională a subliniat că în perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022 „fondul activ al legislației nu a conținut vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale“. ... 70. Totodată, o parte a instanțelor judecătorești care au susținut această opinie a apreciat că acestea au obligația de rang constituțional să asigure justițiabilitatea concretă a drepturilor fundamentale, aplicând motivat, în acest sens, standardul adecvat de protecție impus de normele de drept, actul de justiție fiind indispensabil pentru protecția efectivă a acestora. Astfel, este de competența instanțelor judecătorești să determine și să aplice prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în interpretarea drepturilor nonderogabile, atunci când în privința acestora există o neconcordanță între standardul de protecție conferit de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în interpretarea Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul că primul este inferior celui din urmă. ... 71. Prin Hotărârea pronunțată la data de 24 iulie 2023, în Cauza C-107/23 PPU, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a limitat efectele Deciziei nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei unor chestiuni de drept în materie penală în ceea ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, numai dacă se constată compatibilitatea hotărârii cu dispozițiile art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din două perspective: să satisfacă standardele constituționale și să nu reactiveze o prescripție deja împlinită. ... 72. Dezlegările jurisprudențiale ale Curții Constituționale dispuse în aplicarea principiului legalității incriminării sunt compatibile cu dreptul Uniunii Europene, astfel încât, independent de caracterul general obligatoriu, în virtutea art. 147 alin. (4) din Constituție, acestea vor fi de plano exceptate de la orice dezbateri privind potențialul efect de excluziune în virtutea preeminenței dreptului Uniunii Europene, conform principiului Simmenthal. ... 73. Din cuprinsul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate la data de 24 iulie 2023 și al Ordonanței din data de 9.01.2024 trebuie dedus că deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022 se aplică tuturor cauzelor penale care erau pendinte la data de 25 iunie 2018, în componenta ce ține de respectarea principiului legalității incriminării și a pedepsei. Fiind o instituție de drept penal substanțial, prescripția va trebui evaluată în cadrul mecanismului creat prin Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014), în scopul evitării lex tertia în determinarea legii aplicabile și a tratamentului sancționator într-o cauză penală. ... 74. În acest sens, prin analiza efectuată în fiecare cauză concretă trebuie verificat dacă, raportat la particularitățile cauzei, interpretarea hotărârii Curții Europene de Justiție este compatibilă cu art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu interpretarea realizată prin deciziile Curții Constituționale, urmând a se da eficiență dispozițiilor care oferă standardul de protecție cel mai ridicat, așa cum impun dispozițiile art. 20 alin. (2) din Constituție și în conformitate cu cele statuate prin Decizia nr. 67/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 75. Instanțele de judecată sunt obligate să respecte pactele și tratatele internaționale în materie penală, însă în limitele prevăzute de art. 20 alin. (2) din Constituție, ce prevăd că dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. ... 76. În dreptul intern, principiul mitior lex are rang constituțional, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu poate impune neaplicarea prescripției răspunderii penale, câtă vreme legislația internă sau Constituția României conțin dispoziții mai favorabile, care garantează un standard de protecție mai înalt. În fața unei asemenea alegeri, instanțele vor trebui să acorde prioritate standardului celui mai favorabil de protecție, potrivit Constituției României, a cărei respectare constituie principala obligație a judecătorului național. ... 77. S-a mai arătat faptul că, în urma publicării Deciziei nr. 358/2022 de către Curtea Constituțională, instanțele judecătorești au pronunțat, în mod constant, soluții de încetare a procesului penal, acolo unde se împlinise termenul general de prescripție, astfel încât, cu atât mai mult, schimbarea intempestivă a jurisprudenței ar conduce la încălcarea art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului. ... 78. În sensul acestei opinii au fost exprimate puncte de vedere de către curțile de apel București - Secția I penală (opinie majoritară) și Secția a II-a penală (opinie majoritară), Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești (o parte dintre opiniile exprimate), Timișoara, tribunalele Brașov, București - Secția I penală (opinie majoritară), Caraș-Severin, Dolj, Galați și instanțele arondate, Gorj, Giurgiu, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Sălaj, Teleorman și instanțele arondate, Vaslui și judecătoriile Bârlad, Bistrița, Brăila, sector 1-4 și 6 București, Buftea, Calafat, Caracal, Cornetu, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Filiași, Lehliu-Gară, Novaci, Orșova, Pașcani, Piatra-Neamț, Slatina, Segarcea, Slobozia, Târgu Cărbunești, Târgu Jiu, Timișoara, Urziceni, Vaslui. ... 79. Au fost atașate, exemplificativ, hotărâri judecătorești pronunțate de către instanțele din circumscripția curților de apel București, Cluj, Pitești, Iași. ... 80. b. Într-o altă orientare, minoritară, s-a apreciat că instanțele de judecată sunt obligate să lase neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripției, dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în limitele rezultate din Hotărârea Curții de Justiție pronunțată în 24 iulie 2023 în Cauza C-107/23 PPU. ... 81. În argumentarea acestei opinii s-a arătat, în esență, că răspunsurile la întrebările preliminare adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene clarifică norme din dreptul Uniunii Europene, acestea fiind obligatorii, atât pentru instanța de trimitere, cât și pentru restul instanțelor naționale, în contextul în care fac corp comun cu norma pe care o interpretează. Deciziile interpretative ale Curții de Justiție a Uniunii Europene se aplică în toate situațiile în care se aplică dreptul european interpretat, adică și raporturilor juridice care s-au născut/modificat/stins anterior pronunțării deciziilor și care nu sunt încă definitive. ... 82. În acest context, se reține că prin Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la data de 24 iulie 2023 în Cauza C-107/23 PPU s-a statuat că articolul 325 alin. (1) din TFUE și articolul 2 alin. (1) din Convenția PIF trebuie interpretate în sensul că instanțele unui stat membru nu sunt obligate să lase neaplicate deciziile Curții Constituționale a acestui stat membru prin care este invalidată dispoziția legislativă națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală din cauza încălcării principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este protejat în dreptul național, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, chiar dacă aceste decizii au drept consecință încetarea, ca urmare a prescripției răspunderii penale, a unui număr considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infracțiuni de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii. ... 83. În schimb, s-a statuat că dispozițiile menționate ale dreptului Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că instanțele acestui stat membru sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare. ... 84. S-a apreciat că din considerentele acestei hotărâri sunt relevante aspectele statuate de instanța europeană în paragrafele 123-125, din care rezultă că aplicarea principiului legii penale mai favorabile nu poate justifica repunerea în discuție a întreruperilor termenului de prescripție intervenite anterior datei publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018. ... 85. Astfel, în cazul existenței unor acte de procedură cu efect întreruptiv de prescripție a răspunderii penale anterioare datei de 25 iunie 2018 se va lua în considerare termenul special de prescripție a răspunderii penale. ... 86. În aceste condiții s-a opinat că Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la data de 24 iunie 2023 în Cauza C-107/23 PPU este obligatorie la aplicare, iar punerea în executare, în concret, a standardelor de protecție instituite pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene prin articolul 325 alineatul (1) din TFUE și articolul 2 alineatul (1) din Convenția PIF nu este de natură să afecteze în vreun fel nici standardul național de protecție referitor la previzibilitatea legii penale și nici legalitatea incriminării, o atare soluție fiind compatibilă și cu art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului. ... 87. În același sens s-a arătat că aplicarea standardului intern mitior lex poate fi restrâns, inclusiv conform practicii instanței constituționale și a instanței supreme, astfel că art. 155 alin. (1) din Codul penal nu poate fi interpretat decât prin prisma hotărârilor preliminare, care împiedică aplicarea formei sale mai favorabile, în mod extraactiv în favoarea acuzatului, ca lege penală mai favorabilă (mitior lex), ca urmare a unei „necesare puneri în balanță“ a standardelor concurente, nefiind nicidecum încălcată prezumția Bosfor. ... 88. Conform hotărârii Curții de la Luxemburg „în asemenea împrejurări, ținând seama de necesara punere în balanță a acestui din urmă standard național de protecție, pe de o parte, și a dispozițiilor articolului 325 alineatul (1) TFUE și ale articolului 2 alineatul (1) din Convenția PIF, pe de altă parte, aplicarea de către o instanță națională a standardului menționat pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, trebuie considerată ca fiind de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii, în sensul jurisprudenței amintite la punctul 110 din prezenta hotărâre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion și alții)“. ... 89. Totodată, prin aceeași hotărâre, s-a reținut că este necesar să se considere că instanțele naționale nu pot, în cadrul procedurilor jurisdicționale prin care se urmărește sancționarea pe plan penal a infracțiunilor de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, să aplice standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018. ... 90. S-a apreciat în cuprinsul opiniei exprimate că standardul european de protecție a drepturilor omului a fost luat în considerare prin însăși hotărârea preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar potrivit art. 52 alin. (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 91. Așadar, s-a considerat că principiul legii penale mai favorabile, privit din perspectiva dreptului intern, poate fi pus în balanță cu alte principii de drept precum sunt principiul echității (Decizia nr. 511/2013 pronunțată de Curtea Constituțională) și principiul securității juridice (Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală), cât și cu necesitatea protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (Hotărârea Lin a Curții de Justiție a Uniunii Europene) și a combaterii corupției (Ordonanța din 9 ianuarie 2024 pronunțată de aceeași curte), context în care standardul intern mitior lex poate și trebuie să fie adaptat la standardul unional, în acord cu interpretarea conformă cu dreptul internațional cerută de art. 20 alin. (2) din Constituția României, fără să se constate existența vreunei neconcordanțe între acestea. ... 92. În sensul acestei opinii minoritare au fost exprimate puncte de vedere de către curțile de apel Bacău, Brașov, București - Secția I penală (opinie minoritară), Pitești (o parte dintre opiniile exprimate), Suceava (opinie majoritară), tribunalele Arad și instanțele arondate, Bacău, Bistrița, Covasna, Olt, judecătoriile Odorheiu Secuiesc, Sighișoara, Strehaia. ... 93. c. A fost exprimată și o altă opinie în sensul inadmisibilității sesizării formulate de către Curtea de Apel Târgu Mureș, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, având în vedere că aplicabilitatea unor dispoziții din dreptul intern este atributul ce revine exclusiv instanțelor de judecată învestite cu soluționarea concretă a cauzelor, nefiind admisibilă rezolvarea acestora de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ... 94. S-a arătat, în esență, că ceea ce instanța de trimitere solicită instanței supreme este să pronunțe o decizie prin care să stabilească dacă a doua mențiune din primul punct al dispozitivului hotărârii pronunțate în Cauza C-107/23 trebuie să fie aplicată sau nu de către instanțele naționale. Or, o aplicare a acesteia ar determina o încălcare a art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului și o încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituția României. ... 95. S-a susținut că, pentru a răspunde dacă aplicarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene intră sau nu în contradicție cu art. 15 alin. (2) din Constituție, trebuie, în realitate, să se analizeze în ce măsură interesele financiare ale Uniunii Europene se încadrează în excepțiile care determină aplicarea principiului tempus regit actum în ceea ce privește prescripția răspunderii penale. Or, pentru a realiza acest lucru este necesară o interpretare a prevederilor art. 148 din Constituția României, analiză ce poate fi realizată doar de către Curtea Constituțională, iar nu de către instanța supremă. ... 96. În susținerea acestei opinii au fost exprimate puncte de vedere de către Curtea de Apel Cluj, tribunalele Brăila, București (opinie majoritară), Tulcea. ... 97. Curțile de apel Alba Iulia și Ploiești nu au comunicat un punct de vedere și nici jurisprudență, iar curțile de apel Bacău, Constanța, Craiova, Oradea, Suceava, Timișoara și Târgu Mureș au comunicat opinii cu caracter teoretic, cu precizarea că la nivelul acestora, precum și al instanțelor arondate nu a fost identificată practică judiciară care să prezinte relevanță pentru problema de drept supusă dezlegării. ... ...