Decizia ÎCCJ nr. 72/2023 (HP)Punctul VI
Punctul VI
VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie
A. Jurisprudență comunicată de curțile de apel
35. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ...
36. Într-o orientare teoretică, nesusținută de practică judiciară, s-a apreciat că, în aplicarea și interpretarea Hotărârii Guvernului nr. 1.102/2014, care transpune în dreptul național Directiva 2013/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013, respectiv a principiilor rangului prioritar al dreptului unional, securității juridice, legalității și aplicării imediate a legii noi, distanțelor de securitate în materia articolelor pirotehnice li se aplică prevederile art. 34 alin. (2) lit. b) , c) , d) și g) din Legea nr. 126/1995. ...
37. Această orientare teoretică se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; tribunalele București, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Hunedoara - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, Iași - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și Vaslui și judecătoriile Iași și Răducăneni. ...
38. În susținerea acestei orientări, s-a arătat că cele două acte normative reglementează chestiuni diferite având destinatari diferiți. ...
39. Astfel, s-a reținut că, potrivit denumirii și prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.102/2014, obiectul de reglementare al acestui act normativ este reprezentat de condițiile de realizare a liberei circulații a articolelor pirotehnice pe teritoriul României și al celorlalte state membre ale Uniunii Europene, asigurându-se un înalt nivel de protecție a sănătății umane și a siguranței publice, precum și protecția și securitatea consumatorilor, ținând seama de aspectele relevante legate de protecția mediului, precum și de cerințele esențiale de securitate pe care trebuie să le îndeplinească articolele pirotehnice în vederea punerii lor la dispoziție pe piață, anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 1.102/2014 instituind anumite obligații pentru producător, în timp ce din art. 1 și art. 34 alin. (2) lit. b) , c) , d) și g) ale Legii nr. 126/1995 rezultă că obiectul de reglementare al acestui act normativ este reprezentat de modul și de restricțiile de utilizare a diferitelor materiale pirotehnice, având drept destinatari persoanele juridice sau fizice autorizate care utilizează aceste articole pirotehnice de divertisment în proximitatea construcțiilor de locuințe, instalațiilor electrice de înaltă tensiune, locurilor de depozitare și livrare a combustibililor lichizi sau solizi, instalațiilor de gaze, obiectivelor chimice și petrochimice ori altor obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie, respectiv pădurilor. ...
40. În realitate, chestiunea de drept vizează o problemă de interpretare a legii, și nu de aplicare a dreptului Uniunii Europene. De altfel, inclusiv art. 5 lit. A din anexa nr. 1 („Cerințe esențiale de securitate“) a Directivei 2013/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013 face referire la obligațiile producătorului, iar denumirea acestei directive sugerează faptul că ea vizează armonizarea legislației statelor membre ale Uniunii Europene referitoare la punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice (reformare), fără a antama chestiuni legate de utilizarea acestora de către destinatari, în condițiile arătate de Legea nr. 126/1995. ...
41. De asemenea, prin Legea nr. 126/1995 sunt instituite, prin art. 38 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 34 alin. (2) , sancțiuni pentru nerespectarea regulilor de utilizare a materialelor pirotehnice, în timp ce, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.102/2014, la art. 140, sunt instituite sancțiuni exclusiv pentru fapte ce vizează nerespectarea regulilor de comercializare și punere pe piață a articolelor pirotehnice, fără a fi prevăzută nicio sancțiune pentru nerespectarea distanțelor de securitate. ...
42. Într-o altă orientare teoretică, nesusținută de practică judiciară, s-a apreciat că în aplicarea și interpretarea Hotărârii Guvernului nr. 1.102/2014, care transpune în dreptul național Directiva 2013/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013, respectiv a principiilor rangului prioritar al dreptului unional, securității juridice, legalității și aplicării imediate a legii noi, distanțelor de securitate în materia articolelor pirotehnice li se aplică prevederile anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.102/2014. ...
43. Această orientare teoretică se regăsește la nivelul judecătoriilor Pașcani, Hârlău, Darabani și Fălticeni. ...
44. În susținerea acestei orientări s-a invocat că art. 148 din Constituția României, republicată, consacră principiul rangului prioritar al dreptului unional, sens în care s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauzele: nr. C-6/64 Costa c. E.N.E.L., nr. C-11/70 Internationale Handelsgesellschaft mbH c. Einfuhr und Vorratsstelle fur Getreide und Futtermittel, nr. C-106/77 Amministrazione delle Finanze dello Stato c. Simmenthal SA, nr. C-453/00 Kuhne Heitz NV c. Productschap voor Pluimvee en Eieren. ...
45. În temeiul acestui principiu constituțional, puterea legislativă națională avea obligația să abroge art. 34 alin. (2) lit. b) , c) , d) și g) din Legea nr. 126/1995, text care este contrar Hotărârii Guvernului nr. 1.102/2014 și Directivei 2013/29/UE. ...
46. Având în vedere suprapunerea unei legi cu o hotărâre de guvern, ambele reglementând același domeniu, prioritară este hotărârea de guvern care transpune la nivel național o directivă europeană. ...
47. S-a mai susținut că, odată cu intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.102/2014, s-a abrogat în mod tacit Legea nr. 126/1995. ...
48. La nivelul Curții de Apel Ploiești a fost exprimat punctul de vedere potrivit căruia sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate reglementate de art. 519 din Codul de procedură civilă, dat fiind faptul că se solicită interpretarea unor dispoziții legale care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui simplu raționament juridic, prin analiza sistematică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză, analiză care, de altfel, a fost realizată de către instanța de trimitere. ...
49. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...
B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție
50. Prin Decizia nr. 866 din 20 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.880/59/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 115 din 20 aprilie 2016 a Curții de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal, prin care această instanță de fond a respins cererea de anulare parțială a Hotărârii Guvernului nr. 1.102/2014, respectiv a art. 6, art. 16 alin. (1) și (2) și art. 18, și de obligare a pârâtului Guvernul României la adoptarea acestor articole într-o altă formă, care să fie conformă cu Directiva 2013/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iunie 2013. ... ... ...
Sursa oficială ↗