Decizia ÎCCJ nr. 57/2023 (HP)Punctul VIII

VIII. Opinia specialiștilor consultați 47. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 48. Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în punctul de vedere formulat, în principal, a apreciat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, întrucât ea nu privește interpretarea unei chestiuni de drept, ci o chestiune de probațiune. ... 49. Astfel, din încheierea de sesizare, în esență, instanța de trimitere solicită instanței supreme să se pronunțe asupra mijloacelor de probă/procedeelor probatorii prin care se poate proba îndeplinirea condiției de tipicitate prevăzute de art. 336 alin. (3) din Codul penal, respectiv ca persoana căreia i-a fost încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice să se afle sub influența alcoolului. ... 50. În condițiile în care premisa discuției este imposibilitatea stabilirii pe cale științifică a alcoolemiei celui care a condus vehiculul încredințat pe drumurile publice, instanța de trimitere dorește de fapt să primească clarificări cu privire la posibilitatea ca acest element de tipicitate să fie probat cu ajutorul altor mijloace de probă/procedee probatorii (de altfel, această problematică a fost și centrul de greutate al dezbaterilor cu privire la sesizarea instanței supreme). ... 51. În subsidiar, în cazul în care se va aprecia că sesizarea îndeplinește condițiile de admisibilitate, s-a susținut că răspunsul la problema de drept ridicată trebuie să fie în sensul că: Nu constituie infracțiune, în condițiile art. 335 alin. (3) din Codul penal, acțiunea celui care încredințează un vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane despre care știa că se află sub influența alcoolului, în cazul în care aceasta din urmă săvârșește infracțiunea de refuz de prelevare de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei, fiind trimis în judecată pentru această infracțiune. ... 52. Astfel, conform art. 335 alin. (3) din Codul penal, acțiunea de încredințare a unui vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice dobândește relevanță penală în condițiile în care cel care încredințează vehiculul știa că persoana căreia vehiculul i-a fost încredințat se află sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive. Această cerință de tipicitate are două implicații: în mod obiectiv, persoana căreia i-a fost încredințat vehiculul trebuie să se afle într-una dintre ipotezele mai sus menționate, iar autorul actului de încredințare trebuie să cunoască această situație. ... 53. Cu privire la prima ipoteză (persoana se află sub influența alcoolului), prin Decizia nr. 14/2020 pronunțată în procedura privind dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că aceasta vizează o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. ... 54. Prin urmare, problema de drept ridicată se reduce la a stabili dacă îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se poate stabili prin orice mijloc de probă sau exclusiv prin mijloace de probă cu caracter științific - buletinul de analiză toxicologică. ... 55. Chiar dacă, cu titlu de regulă, procesul penal este guvernat de principiul libertății probelor, în materia stabilirii alcoolemiei legiuitorul însuși restrânge procedeele probatorii care pot fi folosite pentru stabilirea unei alcoolemii de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. ... 56. Astfel, în art. 88 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se arată că: stabilirea concentrației de alcool sau a prezenței în organism de substanțe psihoactive se face în instituțiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătății. ... 57. Congruent, în Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că recoltarea probelor biologice de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenței în organism a produselor ori a substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, din dispoziția organelor abilitate, se poate face în cadrul oricărei unități de asistență medicală autorizate sau în instituții medico-legale de către personalul medical care are aviz valabil de liberă practică - art. 1 alin. (1) sau că determinarea, în vederea probațiunii judiciare, a alcoolemiei sau a prezenței în organismul unei persoane a produselor sau substanțelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, denumite în continuare droguri, se realizează numai în laboratoarele de toxicologie din cadrul instituțiilor medico-legale, potrivit competenței teritoriale - art. 5 alin. (1) . ... 58. Așadar, determinarea concentrației de alcool în sânge se poate realiza doar prin procedee probatorii de natură științifică (analiza toxicologică), și nu prin orice mijloace de probă. Această restrângere de natură probatorie este confirmată inclusiv în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, paragraful 26): Îmbibația alcoolică se determină prin analiza toxicologică a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai puțin îndepărtat de momentul săvârșirii infracțiunii, care este cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului. ... 59. Această restricție de natură probatorie trebuie translatată și în cadrul tipicității infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (3) din Codul penal în sensul în care, și în acest cadru, determinarea alcoolemiei celui căruia i-a fost încredințat vehiculul spre a fi condus pe drumurile publice trebuie realizată în aceeași modalitate (analiza toxicologică). În cazul refuzului sau sustragerii de la prelevare, un astfel de demers nu poate fi realizat, fapt ce determină și imposibilitatea identificării tuturor elementelor de tipicitate ale faptei de încredințare a vehiculului spre a fi condus pe drumurile publice. ... 60. Facultatea de Drept din cadrul Universității din Craiova a susținut că acțiunea de încredințare a unui vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane despre care știa că se află sub influența alcoolului, în cazul în care aceasta din urmă săvârșește infracțiunea de refuz de prelevare de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei, fiind trimisă în judecată pentru această infracțiune, poate constitui infracțiune în condițiile art. 335 alin. (3) din Codul penal, dacă se dovedește prin orice mijloc de probă, dincolo de orice îndoială rezonabilă că persoana căreia i s-a încredințat vehiculul avea o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. ... 61. În susținerea punctului de vedere formulat s-a precizat că art. 335 alin. (3) din Codul penal, spre deosebire de art. 336 alin. (1) din Codul penal, nu reglementează minimul îmbibației alcoolice care trebuie să fie regăsită în sângele persoanei căreia i se încredințează vehiculul. Dispoziția legală a fost analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul unui complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 14 din 25 mai 2020, în care s-a stabilit cu caracter obligatoriu că „în interpretarea dispozițiilor art. 335 alin. (3) din Codul penal, care incriminează fapta unei persoane de a încredința un vehicul pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care știa că se află sub influența alcoolului, acestea trebuie să vizeze o persoană care să aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge“. ... 62. Astfel, pentru ca fapta să constituie infracțiune este necesar ca îmbibația alcoolică a persoanei căreia i se încredințează vehiculul, despre care autorul știe că a consumat băuturi alcoolice, să fie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. În interpretarea și aplicarea art. 336 alin. (1) din Codul penal, care sancționează fapta de a conduce pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice atunci când îmbibația alcoolică este de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, s-a stabilit că dovedirea gradului de îmbibație alcoolică în sânge se face cu ajutorul a două mostre de sânge recoltate la un interval de o oră una față de cealaltă, potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 277/2015. ... 63. Ordinul ministrului sănătății nr. 277/2015 modifică și completează Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier care se aplică pentru „recoltarea probelor biologice de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenței în organism a produselor ori a substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora (...).“ ... 64. Aceste norme metodologice se aplică doar persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu conducătorul auto pentru a stabili gradul de îmbibație alcoolică și pentru a se stabili dacă se îndeplinesc condițiile de tipicitate ale infracțiunii reglementate de art. 336 alin. (1) din Codul penal. În cazul în care conducătorul vehiculului refuză sau se sustrage de la prelevarea mostrelor biologice, el va răspunde pentru infracțiunea prevăzută de art. 337 din Codul penal. ... 65. Pentru conducătorul vehiculului este important să se facă dovada îmbibației alcoolice prin buletin de analiză toxicologică, întrucât rezultatul acesteia influențează încadrarea faptei la contravenție sau la infracțiune. Cu toate acestea, modalitatea de stabilire a alcoolemiei nu este o condiție de tipicitate a infracțiunii, ci doar un mijloc de probă a îndeplinirii condiției nivelului de îmbibație alcoolică. ... 66. În cazul persoanei care încredințează vehiculul unei persoane despre care știe că se află sub influența alcoolului, infracțiunea se consumă în momentul în care vehiculul a fost încredințat și a devenit posibilă conducerea acestuia, iar nu în momentul în care a fost condus. ... 67. Prin urmare, nu este neapărat necesar ca vehiculul să fi fost pus în mișcare pe drumurile publice pentru a se reține infracțiunea reglementată de art. 335 alin. (3) din Codul penal. ... 68. Așadar, există posibilitatea ca persoana căreia i se încredințează vehiculul să nu răspundă penal pentru că nu a condus pe drumurile publice vehiculul, dar persoana care i l-a încredințat trebuie trasă la răspundere penală dacă sunt îndeplinite condițiile. În această situație, conducătorul auto nu ar putea fi obligat să se supună prelevării de mostre biologice, iar dovedirea îmbibației alcoolice ar trebui făcută prin orice mijloace de probă. ... 69. Mai mult, autorul faptei de încredințare a vehiculului nu poate cunoaște gradul exact de îmbibație alcoolică, dar poate aprecia pe baza propriilor simțuri și/sau a cantității de alcool pe care persoana căreia i se încredințează vehiculul a consumat-o, dacă aceasta are o îmbibație alcoolică ridicată sau nu, întrucât la o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge semnele exterioare sunt vizibile. ... 70. Rațiunea pentru care s-a stabilit că fapta prevăzută de art. 335 alin. (3) din Codul penal constituie infracțiune doar dacă persoana căreia i se încredințează vehiculul are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge a fost aceea că nu ar putea fi tras la răspundere penală cel care încredințează vehiculul, iar conducătorul să răspundă doar pentru o sancțiune contravențională atunci când îmbibația alcoolică este de maximum 0,80 g/l alcool pur în sânge, însă în cazul în care conducătorul refuză sau se sustrage de la prelevarea de mostre biologice, acesta va răspunde pentru infracțiunea reglementată de art. 337 din Codul penal, iar cel care i-a încredințat vehiculul ar putea să rămână nepedepsit dacă singurul mijloc de probă a îmbibației alcoolice ar fi buletinul de analiză toxicologică. ... 71. Prin urmare, pentru identitate de rațiune, în cazul în care conducătorul auto refuză sau se sustrage de la recoltarea mostrelor biologice, îmbibația alcoolică trebuie stabilită prin orice mijloace de probă care pot dovedi dincolo de orice dubiu rezonabil că persoana căreia i s-a încredințat vehiculul avea o îmbibație de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. ... 72. În sprijinul acestei soluții este și principiul libertății probelor, existând posibilitatea administrării oricăror mijloace de probă cu excepția celor interzise expres de lege, precum și posibilitatea răsturnării unei probe științifice prin mijloace de probă neștiințifice care dovedesc situații de fapt diferite de cele indicate de probele științifice. ... ...