Decizia ÎCCJ nr. 17/2023 (HP)Punctul IV

IV. Punctul de vedere al completului de judecată care a adresat sesizarea 15. Punctul de vedere al celor trei instanțe de trimitere este similar, urmând a fi redat în cele ce urmează. Astfel, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă: (i) instanța de trimitere - Tribunalul București - este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, având de soluționat apelul declarat împotriva unei încheieri de respingere a cererii de încuviințare a executării silite; (ii) de modul de dezlegare a chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei, deoarece, în ipoteza în care s-ar stabili că procedura execuțională specială, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 554/2004, este aplicabilă și pentru executarea silită a obligațiilor de a face având ca obiect adoptarea unui act administrativ, atunci aceasta ar confirma raționamentul primei instanțe care a dispus respingerea cererii de încuviințare a executării silite, tocmai în considerarea acestui raționament juridic; (iii) cu privire la chestiunea de drept în discuție nu a fost identificată jurisprudență relevantă care să fie circumscrisă în mod expres limitelor câmpului de aplicare a dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, cu precădere în ceea ce privește distincția dintre actele administrative încheiate și actele administrative adoptate; (iv) cu privire la chestiunea de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a fost învestită cu un recurs în interesul legii sau cu o cerere de pronunțare a unei hotărâri prealabile. ... 16. Instanțele de trimitere apreciază că ar fi util ca instanța supremă să dezlege chestiunea de drept și pentru a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivelul instanțelor civile, în speță, judecătoriile de sector, respectiv Tribunalul București, având în vedere faptul că există mii de dosare execuționale în baza titlului executoriu menționat la paragraful 8 din prezenta decizie, fiind vorba despre mii de creditori care și-ar fi cesionat creanțele către societatea apelantă-creditoare, cu atât mai mult cu cât se pune în discuție interpretarea unei chestiuni de drept care ține mai curând de apanajul instanțelor de contencios administrativ, iar nu de cel al instanțelor civile. Așadar, tranșarea acestei chestiuni de drept ar conferi predictibilitate miilor de potențiale executări silite care se pot declanșa și în cadrul cărora este mai mult decât previzibil că se vor formula atât apeluri împotriva încheierilor de respingere a cererilor de încuviințare a executării silite, cât și contestații la executare, acolo unde executările silite au fost deja încuviințate de judecătorii. ... ...