Decizia ÎCCJ nr. 4/2022 (HP)Punctul VI.4

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 27.01.2022 · dosar 2.813/1/2021
Punctul VI.4
VI.4. Opinia juridică exprimată de Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai redactată de profesor universitar doctor Sergiu Bogdan și susținută de membrii catedrei de Drept penal este în sensul că, în situația în care o persoană comite un furt într-un loc unde purtarea măștii este obligatorie, organul judiciar va verifica suplimentar dacă masca respectivă a fost folosită cu scopul de a îngreuna identificarea sa și doar în această ultimă ipoteză se va reține forma calificată. În susținerea opiniei exprimate s-a arătat că forma calificată a infracțiunii de furt în cauză a fost introdusă prin Codul penal din 1937, fiind avută în vedere o altă realitate istorică. Formularea simplificată a textului, care nu făcea referire explicită la vreun element subiectiv, a avut scopul implicit de a se evita dificultățile generate de probarea de către organele judiciare a elementului subiectiv, mascarea ca mod imaginat de infractor pentru a înlesni ascunderea identității sale. Principial, în cazul furtului calificat comis de o persoană mascată, organul judiciar ar trebui să constate și prezența elementului subiectiv caracteristic unui furt comis de o persoană mascată - ascunderea identității prin purtarea măștii. Totuși, această sarcină a organului judiciar a fost „înlăturată“ prin aceea că, de facto, opera o prezumție cum că acest element subiectiv este prezent întotdeauna atunci când o persoană, având fața acoperită, decide să comită un furt. Astăzi, într-o altă realitate istorică, folosirea pe scară largă a măștii ca mod de protejare a sănătății publice, prezumția cu care opera practica judiciară pare a nu mai fi atât de convingătoare. De fapt, prin impunerea acestei obligații legale se creează un dubiu cu privire la existența elementului subiectiv în cazul acestei forme a furtului calificat. S-a concluzionat în sensul că, în contextul istoric actual, în care purtarea măștii este o obligație legală impusă tuturor persoanelor, nu mai operează prezumția amintită, motiv pentru care este necesar a se stabili dacă portul acesteia a fost realizat cu intenția de a ascunde identitatea, pentru a nu aplica un tratament agravat dincolo de rațiunea formei calificate a furtului. ...
Sursa oficială ↗