Decizia ÎCCJ nr. 83/2021 (HP)Punctul IV

IV. Opinia instanțelor judecătorești În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Examinând punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate, precum și jurisprudența atașată acestora ce au fost transmise instanței supreme referitoare la chestiunea de drept supusă dezlegării, a rezultat o practică neunitară. IV.1. Într-o primă opinie, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Timiș, Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Arad, Tribunalul Brașov, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Iași, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Iași, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Dragomirești, Judecătoria Bolintin-Vale au susținut că, în interpretarea dispozițiilor art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) și art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală care a întocmit procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante poate efectua în continuare acte de urmărire penală, fiind ulterior audiat în calitate de martor. În situația în care organul de urmărire penală care a întocmit procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante a fost audiat ulterior în calitate de martor în aceeași cauză, s-au exprimat două opinii: – în opinia majoritară s-a susținut că în ipoteza enunțată nu operează niciun caz de nulitate, absolută sau relativă; ... – opinia minoritară a fost în sensul că în această ipoteză sar putea pune în discuție o eventuală nulitate relativă a actelor de urmărire penală efectuate, conform art. 282 din Codul de procedură penală, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru constatarea intervenirii respectivei nulități. ... Tribunalul Satu Mare, Secția penală a opinat că în situația în care agentul de poliție constatator deține și calitatea de organ de poliție judiciară nu devine incidentă vreo incompatibilitate procesuală între calitatea de agent constatator și cea de organ de urmărire penală, câtă vreme dispozițiile legale nu prevăd în mod expres vreo interdicție între calitatea de organ de cercetare, în baza căreia agentul întocmește actele de constatare a infracțiunii (de exemplu, contrabandă, deținere de droguri, infracțiuni silvice etc.), și calitatea de organ de urmărire penală, în baza căreia dispune începerea urmăririi penale in rem, iar ulterior efectuează alte acte de urmărire penală în raport cu specificul investigației. Tribunalul Bihor a exprimat două opinii cu privire la problema de drept în discuție: – într-o primă opinie s-a arătat că organul de cercetare penală care a întocmit procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante poate efectua în continuare acte de urmărire. În situația în care acesta dobândește la un anumit moment procesual calitatea de martor (calitate ce poate fi atribuită de organul judiciar care instrumentează cauza, din oficiu sau la cererea părții interesate), acesta poate fi audiat în această calitate. ... În situația în care organul de cercetare penală (care a fost prezent la constatarea infracțiunii) dobândește ulterior calitatea de martor, devine incompatibil să efectueze alte acte de urmărire penală, fiind incident cazul expres de incompatibilitate prevăzut la art. 65 din Codul de procedură penală, raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, iar eventualele acte întocmite ar pute fi lovite de nulitate relativă, în condițiile prevăzute de art. 282 din Codul de procedură penală (nefiind incident cazul de nulitate absolută raportat la nerespectarea dispozițiilor legale privind necompetența materială sau funcțională a organului de urmărire penală); – în cea de a doua opinie exprimată s-a arătat că organul de urmărire penală care a întocmit procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante nu poate efectua în continuare acte de urmărire penală ulterior audierii în calitate de martor, sancțiunea fiind nulitatea absolută, în acord cu dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală și cu Decizia Curții Constituționale a României nr. 302/2017. ... ... IV.2. Într-o altă orientare a jurisprudenței, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul București - Secția I penală, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov (în majoritate), Tribunalul Brașov, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Bihor, Tribunalul Dolj, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Oravița, Judecătoria Moinești, Judecătoria Onești, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Iași, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Caracal au opinat că în situația în care organul de cercetare penală, care a fost prezent la constatarea infracțiunii, dobândește calitatea de martor, devine incompatibil să efectueze alte acte de urmărire penală, fiind incident cazul expres de incompatibilitate prevăzut la art. 65 din Codul de procedură penală raportat la art. 64 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, iar eventualele acte întocmite ar fi lovite de nulitate relativă, nefiind incident cazul de nulitate absolută raportat la nerespectarea dispozițiilor legale privind necompetența materială sau funcțională a organului de urmărire penală. Judecătoria Huși a opinat că organul de cercetare penală care a întocmit procesul-verbal de constatare a infracțiunii nu poate efectua în continuare acte de urmărire penală motivat de faptul că, potrivit art. 293 din Codul de procedură penală, procesul-verbal încheiat constituie o modalitate de sesizare diferită de sesizarea din oficiu, astfel încât continuarea urmăririi penale urmează a fi efectuată de un alt organ pentru a se oferi garanțiile procedurale necesare unui proces echitabil. Sancțiunea procesuală aplicabilă în cazul în care, ulterior, organul de cercetare penală este audiat în calitate de martor în aceeași cauză este nulitatea absolută. În materialul transmis de curțile de apel au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești: Decizia penală nr. 957 din 19 septembrie 2017 a Curții de Apel Ploiești; Încheierea nr. 1 din 6 ianuarie 2021 a Tribunalului Mehedinți; Încheierea de cameră de consiliu din data de 14 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 15.515/94/208/a1 al Judecătoriei Buftea - Secția I penală; Încheierea din 27 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 6.896/176/2017; Încheierea din 20 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 6.896/176/2017; Încheierea din 21 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. 505/64/2020/a1, definitivă prin Încheierea nr. 174 din 25 februarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție; Încheierea din data de 19 octombrie 2020, pronunțată de Judecătoria Făgăraș în Dosarul nr. 1.413/226/2020/a1; Încheierea penală nr. 20/CCPF/2021 - Dosar nr. 8.288/271/2020/a1, pronunțată de Secția penală a Tribunalului Bihor; Încheierea penală nr. 47/CCPF/2021 - Dosar nr. 1.660/177/2020/a1, pronunțată de Secția penală a Tribunalului Bihor; Încheierea penală nr. 34/CCPF/2021 - Dosar nr. 16.502/271/2020/a1, pronunțată de Secția penală a Tribunalului Bihor; Încheierea penală nr. 31/CCPF/2020 - Dosar nr. 12.401/271/2019/a1, pronunțată de Secția penală a Tribunalului Bihor; Încheierea penală nr. 1.859/CP/2021 - Dosar nr. 10.213/271/2021/a1, pronunțată de Secția penală a Tribunalului Bihor; Încheierea penală nr. 1.702/2020 - Dosar nr. 18.456/271/2019/a1, pronunțată de Secția penală a Tribunalului Bihor; Încheierea de cameră preliminară nr. 14/2021, pronunțată în contestație în Dosarul nr. 1.736/266/2020/a1 al Tribunalului Satu Mare. La nivelul Curții de Apel Timișoara, Curții de Apel Bacău, Curții de Apel Alba Iulia și instanțelor arondate, Curții de Apel Târgu Mureș și instanțelor arondate, Curții de Apel Constanța și instanțelor arondate, Curții de Apel Iași, Curții de Apel Ploiești și instanțelor arondate, Curții de Apel Galați și instanțelor arondate, Curții de Apel Cluj, Curții de Apel Pitești, Curții de Apel Suceava, Tribunalului Timiș, Tribunalului Arad, Tribunalului Neamț, precum și al instanțelor arondate, Tribunalului Covasna, Tribunalului Iași și instanțelor arondate, Tribunalului Vaslui și instanțelor arondate, Tribunalului Prahova și instanțelor arondate, Tribunalului Bistrița-Năsăud, Tribunalului Cluj, Tribunalului Maramureș, Tribunalului Sălaj și instanțelor arondate, Tribunalului Gorj și instanțelor arondate, Judecătoriei Timișoara, Judecătoriei Lugoj, Judecătoriei Caransebeș, Judecătoriei Făgăraș, Judecătoriei Rupea, Judecătoriei Zărnești, Judecătoriei Bistrița, Judecătoriei Năsăud, Judecătoriei Beclean, Judecătoriei Caracal nu s-au identificat hotărâri judecătorești privind chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ...