Decizia CCR nr. 651/2025Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate stabilesc modalitățile de comunicare a actelor de procedură în materia insolvenței și, în anumite situații, prin excepție de la normele de drept comun reprezentate de Codul de procedură civilă, modalitatea de publicare a actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătorești în Buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces, care ar trebui realizate potrivit dreptului comun, fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării. Însă legiuitorul nu a avut în vedere mai mulți factori care ar putea impieta asupra dreptului privind accesul liber la justiție și dreptului la apărare, cum ar fi calitatea părților - persoane fizice sau persoane juridice -, numărul acestora, calitatea avută în proces sau modalitatea în care acestea au fost antrenate în litigiu, astfel cum este situația din speță, în care un profesionist - lichidator judiciar - a solicitat angajarea răspunderii asupra unei persoane fizice care nu are la dispoziție mijloacele pe care le are lichidatorul judiciar, spre exemplu, informații, resurse financiare, acces la Buletinul procedurilor de insolvență etc. Astfel, există o serie de necunoscute care vatămă grav accesul liber la justiție și dreptul la apărare al justițiabilului, respectiv: acesta nu cunoaște când s-a pronunțat hotărârea, mai ales dacă se amână pronunțarea de mai multe ori, informarea putându-se realiza cel mult de pe pagina de internet a instanței; după pronunțarea hotărârii, nu cunoaște data la care aceasta se va redacta; ar trebui să aibă un abonament la Buletinul procedurilor de insolvență și să urmărească, zi de zi, fiecare număr al acestui buletin până la apariția hotărârii care îl interesează; este posibil ca într-o zi să fie publicate mai multe astfel de buletine, cu diferite chestiuni litigioase și de la instanțe din toată țara, context în care identificarea persoanei ce este notificată prin publicația respectivă se realizează cu dificultate, împrejurare care îi poate afecta drepturile și interesele legitime. Or, legiuitorul trebuia să prevadă o procedură specială de informare a justițiabilului cu privire la aceste chestiuni, spre exemplu, să existe informarea acestuia sub semnătură sau să se facă mențiunea expresă în dispozitivul hotărârii judecătorești că procedura de comunicare derogă de la dreptul comun, astfel încât justițiabilul să își ia toate măsurile de precauție pentru a face demersurile de intrare în posesia hotărârii judecătorești, în vederea exercitării eventualelor căi de atac. Raportat la situația din cauză, judecătorul primei instanțe a indicat în dispozitivul hotărârii „cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare“, fără a indica unde anume se comunică hotărârea, deși alți magistrați, în alte situații similare, indică faptul că această comunicare a hotărârii are loc prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență, astfel că lipsa de claritate și previzibilitate este evidentă. Prin urmare, textele legale atacate sunt neconstituționale și în măsura în care nu obligă judecătorul sindic să informeze în mod expres justițiabilul cu privire la procedura de comunicare a actelor de procedură care îi pot vătăma grav interesele legitime. ...