Decizia ÎCCJ nr. 31/2021 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 63. Potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 64. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite cumulativ, și anume: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al unei curți de apel sau al unui tribunal; ... c) instanțele mai sus menționate să judece cauza în ultimă instanță; ... d) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... e) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... f) această chestiune să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii sau al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 65. Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, iar cauza care face obiectul judecății se află în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, învestită în ultimă instanță cu judecata recursului, aspecte care demonstrează îndeplinirea primelor trei condiții de admisibilitate enunțate de norma art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 66. Cât privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei dezlegare să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se reține că, prin cererea de chemare în judecată și cea de intervenție în interes propriu, s-a solicitat anularea ordinului emis de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție prin care s-au stabilit drepturile salariale începând cu 1 ianuarie 2018, având ca temei legal nr. crt. 4 al cap. I lit. B și nr. crt. 6 al cap. I lit. A din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și nota nr. 3 din cap. I lit. A din anexa nr. VIII la aceeași lege, obligarea pârâtei la emiterea unui nou ordin prin care să fie calculate salariile, potrivit principiului ierarhizării, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, prin raportare la dispozițiile art. 22 alin. (3) din secțiunea a 6-a, art. 1 lit. e) , art. 3 alin. (1) de la cap. VIII și nr. crt. 4 lit. B din anexa nr. V, coroborate cu art. 6, 8 și 10, toate din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 67. Contestarea ordinului de încadrare s-a realizat exclusiv sub aspectul aplicării normei de trimitere a art. 22 alin. (3) din cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 la cap. I lit. B nr. crt. 4, deoarece, potrivit ordinului, încadrarea s-a realizat doar pentru treapta de vechime de „0-3 ani“ de la cap. I lit. B nr. crt. 4, în timp ce reclamanții pretind că aceasta ar trebui să se realizeze pentru toate treptele de vechime în funcție cuprinse în anexa menționată (3-5 ani, 5-10 ani, 10-15 ani, 15-20 ani și peste 20 ani), dată fiind trimiterea legii (art. 22) la nr. crt. 4 din anexa nr. V la cap. I lit. B, în integralitatea sa. ... 68. Prima instanță - Curtea de Apel București - a respins acțiunea principală și cererea de intervenție în interes propriu, apreciind că încadrarea solicitată de titularii acestora nu este posibilă în considerarea notei nr. 1 și notei nr. 3 de la cap. I lit. A și B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, în care se arată că prin „vechime în funcție“, în sensul acestui capitol, se înțelege „vechime în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție“, așadar nu și vechimea în funcția de ofițer de poliție judiciară (avută de aceștia). În schimb, instanța de trimitere a opinat, în acord și cu jurisprudența sa (Decizia nr. 2.291 din 3 iunie 2020) că, întrucât trimiterea realizată de dispozițiile art. 22 alin. (3) din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 are în vedere nr. crt. 4 din aceeași anexă la cap. I lit. B în integralitatea sa, se înțelege că încadrarea prin ordinul contestat trebuie să cuprindă toate treptele de vechime menționate la poziția respectivă. ... 69. Chestiunea de drept sesizată nu se rezumă însă la simpla corelare a dispozițiilor art. 22 alin. (3) din cap. VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 cu mențiunile de la cap. I lit. B nr. crt. 4 și cu nota nr. 1 și nota nr. 3 de la cap. I lit. A și B din anexa nr. V la același act normativ care definesc „vechimea în funcție“, ci presupune examinarea și înțelegerea mai amplă, la nivel de principiu, a modului în care legiuitorul a reglementat salarizarea acestei categorii profesionale, soluțiile adoptate fiind consecințe ale tratării acesteia corespunzător unei salarizări prin asimilare, respectiv prin trimitere la norme de reglementare a salarizării personalului din justiție (magistrați). ... 70. În mod evident, chestiunea de drept sesizată ține de soluționarea pe fond a litigiului în care s-a formulat sesizarea, neputând fi văzută ca fiind una simplă, lipsită de ponderea unei dificultăți și a cărei clarificare să poată fi asigurată prin simpla corelare sau, dimpotrivă, necorelare cu nr. crt. 4 al cap. I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, în întregul său, după interpretarea dată noțiunii de „vechime în funcție“. ... 71. Este îndeplinită și condiția noutății chestiunii de drept, în circumstanțele în care, așa cum însăși instanța de trimitere a arătat, deși prevederile legale ce au generat problema de drept sesizată s-au regăsit și în Legea-cadru nr. 284/2010 (fiind reglementate de o manieră similară prin dispozițiile art. 22 de la secțiunea a 6-a cap. VIII din anexa nr. VI), sensul interpretării și aplicării acestora nu a fost clarificat printr-o jurisprudență a instanțelor care să poată fi văzută ca una consolidată. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut în repetate rânduri, cu privire la condiția noutății, că esențial în evaluarea acestei condiții nu este criteriul vechimii actului normativ a cărui interpretare se solicită, ci măsura în care chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară constantă, întrucât doar în acest fel se pierde caracterul de noutate. ... 72. Decizia nr. 2.291 din 3 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, evocată de instanța de trimitere în cuprinsul sesizării, precum și deciziile nr. 6.207 din 5 decembrie 2019 și nr. 2.633 din 17 iunie 2020 ale aceleiași instanțe, obținute în procedura de documentare a prezentei sesizări, nu dovedesc existența unei jurisprudențe consolidate asupra chestiunii de drept în cauză, de natură să conducă la pierderea caracterului de noutate ori la îndeplinirea condiției negative distincte din cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă ca asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat. ... 73. Scopul preîntâmpinării unei practici neunitare se verifică în condițiile în care din analiza jurisprudenței naționale a rezultat că există doar două hotărâri judecătorești definitive pronunțate de aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel București, care sunt în sensul celei de-a doua opinii, precum și un număr de trei hotărâri pronunțate de Secția contencios administrativ și fiscal a instanței supreme, hotărâri care sunt în sensul primei opinii. Fiind vorba de litigii privind drepturile salariale, cu potențial de repetitivitate, există cu atât mai mult riscul de apariție a practicii judiciare neunitare. ... 74. În sfârșit, evidențele consultate relevă îndeplinirea și a celei din urmă condiții de admisibilitate a sesizării, relativă la inexistența unui recurs în interesul legii cu obiectul arătat prin întrebarea instanței de trimitere. ... 75. Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 76. Potrivit O.U.G. nr. 43/2002, act normativ prin care a fost înființată Direcția Națională Anticorupție, ofițerii și agenții de poliție judiciară își desfășoară activitatea în baza detașării, la propunerea nominală a procurorului-șef al instituției, prin ordin al ministrului administrației și internelor. ... 77. Detașarea este considerată în interesul serviciului și se acordă pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii, cu acordul acestor agenți și ofițeri. ... 78. Pe toată perioada detașării, ofițerii și agenții de poliție au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru această categorie profesională, potrivit statutului lor. ... 79. Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 120/2018 (O.U.G. nr. 78/2016), ofițerii și agenții de poliție își desfășoară activitatea în mod identic cu cei din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în baza detașării, la solicitarea procurorului-șef al instituției, de către ministrul afacerilor interne, tot pentru o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, în baza acordului acestora. ... 80. Și O.U.G. nr. 78/2016 prevede în mod expres la art. 7 alin. (7) că ofițerii și agenții de poliție detașați au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru această categorie profesională, beneficiind, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 și 23 din O.U.G nr. 27/2006. ... 81. Actul normativ reprezentat de O.U.G nr. 27/2006 cuprindea reglementări cu privire la salarizarea judecătorilor, procurorilor și a altor categorii de personal din sistemul justiției, dispoziții care au fost abrogate, păstrate fiind, printre altele, prevederile art. 11 și ale art. 23 la care face trimitere O.U.G. nr. 78/2016 și care se referă la drepturile cuvenite beneficiarilor în cazul delegării și detașării (diurna, decontarea cheltuielilor de cazare și a celor de transport). ... 82. Pornind de la modalitatea în care este reglementată funcționarea activității ofițerilor și agenților de poliție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, se desprinde concluzia că această categorie profesională își desfășoară activitatea cu limitare în timp, ca efect al detașării, cu păstrarea tuturor drepturilor și obligațiilor cuprinse în Legea nr. 360/2002. ... 83. Legea nr. 360/2002 cuprinde reglementări cu privire la cariera polițiștilor, la drepturile și îndatoririle acestora, modul de acordare a recompenselor, răspunderea juridică și sancțiunile aplicabile. ... 84. În egală măsură, în secțiunea a 2-a a cap. I din Legea nr. 360/2002 se regăsesc dispoziții referitoare la gradele profesionale recunoscute polițiștilor, la încadrarea acestora în categorii și grade profesionale, încadrări în funcție de care se stabilește politica de salarizare. ... 85. Stabilirea acestor coeficienți de ierarhizare este necesară pentru calculul drepturilor salariale, astfel cum sunt cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017. ... 86. Cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională. ... 87. Art. 4 din cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la un salariu lunar compus din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale. ... 88. În cazul acestor categorii profesionale este stabilită o diferențiere a salariilor în funcție de un număr de 7 gradații, în raport cu timpul servit în calitate de personal militar, polițist ori funcționar cu statut special din sistemul administrației penitenciare. ... 89. Niciunde în cuprinsul anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu există vreo referire la noțiunea de vechime în funcție și, pe cale de consecință, la diferențe salariale generate de această vechime. ... 90. Salarizarea diferențiată în funcție de vechimea în funcție se regăsește doar în cazul magistraților și al persoanelor asimilate acestora, potrivit legii, astfel cum este reglementată în anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, categorii din care nu fac parte persoanele vizate prin întrebarea instanței de trimitere. ... 91. Salarizarea agenților și ofițerilor de poliție judiciară din cadrul celor două structuri speciale de parchet este reglementată prin trimiterile făcute de legiuitor la drepturile salariale cuvenite unui procuror cu grad de judecătorie. ... 92. Această categorie a polițiștilor, al cărei salariu a fost determinat prin trimitere la salariul de bază corespunzător celui reglementat pentru funcția de procuror cu grad de judecătorie, nu beneficiază decât de variațiile salariului de bază în funcție de indemnizația stabilită pentru vechimea de 0-3 ani, întrucât nu există nicio normă care să dea relevanță vechimii în funcția de ofițer ori agent de poliție, acumulată în cele două structuri de parchet. ... 93. Prin exercitarea activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție ori Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, agenții și ofițerii de poliție detașați la acestea nu pot acumula vechime în funcția vizată de cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de „0“ ani, ci acumulează o vechime relevantă pentru funcția de poliție deținută, calculată potrivit timpului servit în această calitate, adică cele 7 gradații prevăzute în anexa nr. VI la aceeași lege. ... 94. Faptul că prin nota de subsol nr. 1 la tabelul prevăzut în cap. I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 se prevede că prin „vechime în funcție“, în sensul prezentului capitol, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție denotă că ierarhizarea salarizării în funcție de această vechime nu se poate aplica decât categoriilor de personal expres prevăzute, nu și categoriilor de personal a căror salarizare se stabilește prin „trimitere“ la coeficientul de ierarhizare. ... 95. Mențiunea expresă a legiuitorului privind înțelegerea noțiunii de „vechime în funcție“ trebuie interpretată în sensul limitării la funcțiile special și limitativ prevăzute în nota de subsol anterior evocată. ... 96. Concluzionând, nu se poate vorbi, în cazul personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, despre o încălcare a principiului ierarhizării pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța muncii desfășurate, această categorie de personal beneficiind, pe orizontală, de gradația rezultată din cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, iar pe verticală, de gradația rezultată din art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la aceeași lege. ... 97. Nu se poate interpreta că trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la „vechimea în funcție“, se aplică și acestei categorii profesionale, întrucât o astfel de interpretare ar reprezenta o adăugare la lege, ceea ce nu este permis în acest context. ... ... ...