Decizia CCR nr. 537/2025Punctul 58

58. Referitor la critica privind încălcarea interesului superior al copilului, Curtea reține că aceasta vizează chestiuni de aplicare a dispozițiilor de lege criticate în cazuri concrete, iar nu aspecte de neconstituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 50 din 22 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precitată, paragrafele 74-78, instanța supremă a stabilit, ținând cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că instanțele, în aplicarea dispozițiilor art. 8 din Convenție, au obligația să efectueze o analiză detaliată a întregii situații de familie și a unei întregi serii de factori, în special de natură factuală, emoțională și psihologică, materială și medicală, și să realizeze o evaluare echilibrată și rezonabilă a respectivelor interese ale fiecărei persoane, cu preocupare constantă de a găsi cea mai bună soluție pentru copil (Hotărârea din 23 octombrie 2018, pronunțată în Cauza Petrov și X împotriva Rusiei, paragraful 98, Hotărârea din 6 iulie 2010, pronunțată în Cauza Neulinger și Shuruk împotriva Elveției, paragraful 139). Ocrotirea drepturilor membrilor familiei impune instanței să evalueze dacă există un pericol real pentru victimele violenței domestice, în sensul că protecția la care acestea sunt îndreptățite include obligația autorităților de a analiza detaliat situația pentru a lua o măsură care să corespundă standardului de protecție impus atât de normele de drept intern, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Lipsa efectuării unei evaluări proprii a instanței asupra situației de risc la care este expusă victima violenței domestice ar constitui o încălcare a obligației pozitive a statului de ocrotire a dreptului prevăzut de art. 8 în coroborare cu protejarea art. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ...